TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Apocalypse Now

Şi astfel se termină lumea

Şi astfel se termină lumea

Şi astfel se termină lumea

Nu cu-un bang ci cu un scâncet.

(T. S. Eliot, Oamenii găunoşi/cei goi pe dinăuntru -traducere de Mircea Ivănescu)

   Apocalypse Now este un film care aparent este despre război, însă are o puternică componentă de natură psihologică. A apărut în cinematografe în 1979 și este produs și regizat de Francis Ford Coppola. Scenariul, scris de Coppola și John Milius, cu narațiune de Michael Herr, este inspirat vag de nuvela din 1899 Inima întunericului de Joseph Conrad, cu un decor schimbat, de la Congo de la sfârșitul secolului al XIX-lea la Războiul din Vietnam. Filmul urmărește o călătorie pe un râu din Vietnamul de Sud în Cambodgia, întreprinsă de căpitanul Willard (Martin Sheen), care se află într-o misiune secretă de a-l asasina pe colonelul Kurtz (Marlon Brando), un ofițer renegat din Forțele Speciale , acuzat de crimă și considerat nebun. Distribuția de ansamblu îi include și pe Robert Duvall, Frederic Forrest, Albert Hall, Sam Bottoms, Laurence Fishburne, Dennis Hopper și Harrison Ford.

   Am văzut filmul de mai multe ori, dar de curând am văzut o variantă din 2001, care are titlul Apocalypse Now Redux. Coppola, împreună cu editorul și colaboratorul său Walter Murch, au adăugat 49 de minute de material care fusese eliminat de la lansarea inițială în cinematografe. Este o reeditare semnificativă a versiunii originale. Versiunea a avut premiera la Festivalul de Film de la Cannes, pe 11 mai 2001 și a fost lansată pe 3 august 2001, de Miramax Films. Mai era nevoie de multă muncă la noile scene. Din cauza zgomotelor din afara ecranului din timpul filmărilor, majoritatea dialogurilor erau imposibil de auzit. În timpul post-producției filmului, actorii au fost aduși înapoi pentru a-și reînregistra replicile. Cea mai lungă scenă adăugată suplimentar din versiunea Redux este o secvență „French Plantation”, în care americanii întâlnesc o familie extinsă franceză care operează o plantație de cauciuc, rămășiță din colonizarea franceză. Scena îi include și pe cei doi fii ai lui Coppola, Gian-Carlo și Roman, în rolurile de copii ai familiei. În jurul mesei de cină, patriarhii familiei franceze se ceartă despre partea pozitivă a colonialismului în Indochina și despre eșecurile de la Bătălia de la Điện Biên Phủ. Un copil francez recită o poezie de Charles Baudelaire, intitulată L’albatros. Tatăl, Hubert de Marais, interpretat de Christian Marquand, îi spune lui Willard că SUA au creat Viet Cong pentru a respinge invadatorii japonezi.

   Scenariul, după cum am spus, este scris de Coppola și John Milius, după o poveste de Michael Herr și  este inspirat de nuvela Inima întunericului de Joseph Conrad, cu un decor schimbat, de la Congo de la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Războiul din Vietnam. Cartea se numără printre cele mai influente și controversate opere ale literaturii engleze moderne. Publicat în 1899 (mai întâi în foileton în Blackwood’s Edinburgh Magazine și ulterior inclusă în volumul din 1902, Youth: and Two Other Stories), acest roman se inspiră din experiențele personale ale lui Conrad în Congo, în 1890, unde a fost martor la realitățile brutale ale exploatării europene sub regimul regelui belgian Leopold al II-lea.

   Marlon Brando joacă rolul colonelului Walter Kurtz, un ofițer foarte decorat al Forțelor Speciale ale Armatei Statelor Unite din cadrul Grupului 5 Forțe Speciale, care devine rebel. Robert Duvall îl personifică pe locotenent-colonelului William „Bill” Kilgore, comandantul Escadronului 1, Regimentul 9 Cavalerie și pasionat de surf. Personajul său este un melanj de comportament al mai multor ofițeri reali, inclusiv coloneii David Hackworth și John Stockton, locotenent-generalul Hank „Gunfighter” Emerson, generalul James F. Hollingsworth și George Patton IV, de asemenea ofițer West Point pe care Robert Duvall îl cunoștea. Martin Sheen este căpitanului Armatei SUA Benjamin L. Willard, un asasin veteran care efectuează al treilea său stagiu în Vietnam. Soldatul care îl escortează la începutul filmului povestește că Willard face parte din Batalionul 505, din elita Brigăzii 173 Aeropurtate, repartizat la MACV-SOG. Scena de deschidere – care îl arată pe Willard șchiopătând prin camera de hotel, culminând cu un pumn într-o oglindă – a fost filmată în ziua de 36 de ani a lui Sheen, când era beat, iar oglinda pe care a spart-o nu era recuzită și i-a făcut mâna să sângereze abundent, dar a insistat să continue scena, în ciuda îngrijorărilor lui Coppola.

   Fratele lui Sheen, Joe Estevez, l-a înlocuit pe acesta în rolul lui Willard în unele scene și a interpretat narațiunile personajului, în timp ce fiul său Charlie apare în film ca figurant. Laurence Fishburne are rolul lui Tunner’s Mate clasa a 3-a Tyrone „Mr. Clean” Miller, tânărul arogant de 17 ani, născut în South Bronx. Fishburne avea doar 14 ani când filmările au început, în martie 1976, deoarece mințise despre vârsta sa pentru a fi distribuit în rol. Producția a durat atât de mult, încât avea 18 ani când filmul a fost lansat, în august 1979. Dennis Hopper este un fotojurnalist american, un discipol maniacal al lui Kurtz care îl întâmpină pe Willard. Conform comentariului de pe DVD-ul Redux, personajul este inspirat de Sean Flynn, un corespondent de știri faimos care a dispărut în Cambodgia, în 1970. Personajul ar fi putut fi parțial inspirat și de fotojurnalistul britanico-australian Tim Page. Harrison Ford dă viață colonelului G. Lucas, specialist în informații militare, care îi dă ordinele lui Willard. Personajul poartă numele lui George Lucas, cu care a colaborat în American Graffiti și Star Wars și cu care Coppola a fondat American Zoetrope în 1969. Lucas era cel ales inițial să regizeze Apocalypse Now , înainte de a se ocupa de realizarea Star Wars.

Însă trebuie să vă spun că am văzut cu alți ochi filmul; în primul rând, am observat cărțile care devin personaje sau, câteodată , explică scena prin prezența în cadrul de film. Creanga de Aur, scrisă de James Frazer, este cartea deschisă pe biroul lui Kurtz. Acesta descrie și analizează mitul rex nemorensis. El se rezumă la povestea preotului Dianei la Nemi, care păzește crenguța de aur și este ucis de succesorul său. Kurtz, ca „rege al junglei”, îl are pe Willard pentru a-l ucide, respectând ciclul morții divine pentru regenerare. Să ne amintim că prima ediție a șocat publicul britanic prin includerea Învierii lui Iisus, ca exemplu de mit păgân al morții și renașterii zeului vegetației, sugerând că religia creștină este doar o variantă a ritualurilor primitive; Frazer a mutat analiza Crucificării într-un apendice speculativ în edițiile ulterioare.

   În aprilie 2019, Coppola a prezentat Apocalypse Now Final Cut pentru proiecția aniversară de 40 de ani, la Festivalul de Film de la Tribeca. Această nouă versiune este preferata lui și are o durată de trei ore și trei minute. Sunt multe scene din film pe care, după ultima vizionare, nu mi le explic și sunt multe care au alte valențe decât cele pe care le-am găsit la primele vizionări. Inițial, am înțeles filmul ca unul de război, ulterior am regăsit aspectele psihologice și filosofice. Chiar dacă este un film dur și cu scene „întunecate”, poezia este la ea acasă.

Marius MIHĂLĂCHIOIU  este absolvent de Drept, a învățat la  „Carabella” târgovișteană,  e mare iubitor de literatură și de film; este lector universitar dr. și asistent judiciar la Tribunalul Dâmbovița…