Mereu am crezut că secunda morții este eternă, apoi am crezut că rămânem prizonieri morții pentru eternitate, dar nu orice eternitate, ci eternitatea unei secunde care se transformă într-un univers! Ce este acolo vom afla cu toții! O altă formă de escatologie…
Vom afla dacă este purgatoriu sau rai, pentru că iadul nu există pentru noi… Alice se întreabă cum este lumea de partea cealaltă a oglinzii și, spre surpriza ei, reușește să treacă prin ea, într-o altfel de lume și o întâlnește pe Regina Roșie, care îi promite un tron cu condiția să reușească să ajungă la a opta mutare într-un joc de șah. La final, se trezește în lumea reală și dă vina pe una dintre pisici.
Alice în Țara Oglinzilor abordează mai multe teme interesante și complexe:
- Identitate și Transformare: pe parcursul poveștii, Alice suferă numeroase transformări în mărime și formă, reflectând căutarea identității și adaptarea la schimbări.
- Absurditate și Non-sens: lumea din spatele oglinzii este plină de situații și personaje absurde, unde logica și rațiunea sunt adesea inversate.
- Curiozitate și Explorare: Alice este motivată de curiozitate, explorând lumea necunoscută din spatele oglinzii și întâlnind diverse personaje și provocări.
- Conformitate și Rebeliune: povestea explorează și tema conformității versus rebeliunea, prin modul în care Alice interacționează cu regulile și normele lumii din oglindă.
Regina de Cupă din Alice în Țara Minunilor este frecvent confundată cu Regina Roșie din continuarea poveștii Alice în Țara Oglinzilor, dar, în realitate, nu are niciuna dintre trăsăturile ei, în afară de cea de a fi regină. Într-adevăr, Carroll, în timpul vieții sale, a făcut distincție între cele două Regine, spunând: „Mi-am imaginat Regina de Cupă ca un fel de întruchipare a pasiunii neguvernabile – o Furie oarbă și fără țintă. Regina Roșie am reprezentat-o ca o Furie, dar de alt tip; pasiunea ei trebuie să fie rece și calmă – ea trebuie să fie formală și strictă, dar nu antipatică; pedantă până la gradul 10, esență concentrată a tuturor guvernanților!” – Lewis Carroll
Alice in Borderland este un serial de televiziune japonez, regizat de Shinsuke Sato, din genul science fiction bazat pe manga cu același nume, scrisă și ilustrată de Haro Asō. Serialul îl are ca personaj central pe Arisu, un fost student în conflict cu tatăl și pasionat de jocuri video, care se trezește brusc pierdut într-un Tokyo distopic și abandonat, unde el și cei mai buni prieteni ai săi, Chōta și Karube descoperă că sunt prinși într-un oraș în care sunt forțați să participe la jocuri mortale pentru a supraviețui, asta după ce au căutat un răspuns la ce s-a întâmplat cu civilizația. Forțați să concureze în jocuri periculoase, tipul și dificultatea sunt reprezentate de cărți de joc, pentru a prelungi „vizele” care, dacă expiră, au ca rezultat execuția jucătorului prin lasere care vin din cer.
Primul sezon al serialului a fost lansat pe 10 decembrie 2020, iar în primele câteva săptămâni serialul „s-a clasat printre primele zece emisiuni cele mai urmărite” de pe platformă în aproape 40 de țări, inclusiv Malaezia, Hong Kong, Filipine., Singapore, Taiwan, Thailanda și Vietnam.
Serialul poate fi explicat în cheia următoare: în anul 1982, atunci când la Universitatea din Paris, o echipă de cercetători, condusă de fizicianul Alain Aspect, a realizat ceea ce s-ar putea numi unul dintre cele mai importante experimente ale secolului trecut. Fizicianul francez şi echipa sa au descoperit că, sub anumite aspecte, particulele subatomice, ca de exemplu electronii, sunt capabile să comunice instantaneu unele cu celelalte, indiferent de distanţa care le separă, fie că e vorba de 3 metri sau de 3 miliarde de kilometri. De asemenea, într-un fel, fiecare particulă pare să cunoască ceea ce face cealaltă. Toată problema acestei descoperiri o constituie faptul că ea violează teoria lui Einstein, care spune clar că nicio comunicare nu poate depăşi viteza luminii. Din moment ce călătoria cu o viteză super-luminică semnifică spargerea barierei timpului, această perspectivă i-a făcut pe mulţi fizicieni să încerce să găsească explicaţii pentru acest fenomen. Unii fizicieni, ca de exemplu David Bohm, de la Universitatea din Londra, a introdus termenul de „univers holografic”, întrucât el crede că descoperirile lui Alain Aspect demonstrează faptul că realitatea obiectivă nu există, în ciuda aparentei sale solidităţi. Bohm mai crede că Universul este centrul unei fantasme, a unei holograme gigantice şi create remarcabil, până la cele mai mici detalii.
Povestea nu curge ca un simplu amestec de cultură pop și nu este o explozie de acțiune. Scenele sângeroase abundă ca într-un film de Tarantino. O mulțime de camere și clădiri explodează, iar gloanțele zboară liber. Sunt convins că regizorul este fan „Game of Thrones”.
Tehnica cinematografică a fost utilizată la filmul Battle Royale.
Filmul Battle Royale, plasat în Japonia, are loc într-un viitor apropiat în care dinamica socială modernă a văzut că autoritatea populației adulte s-a diminuat periculos. Toate acestea se reflectă mai ales în mediul școlar. Autoritățile, îngrijorate de creșterea amețitoare a criminalității în rândul tinerilor, decid să aprobe Legea mileniului de reformă a educației , cunoscută și sub numele de legea BR . Este vorba despre extragerea aleatorie a unui grup de liceeni care vor trebui să participe la Battle Royale, un joc crud de supraviețuire care are loc pe o insulă. Personajul principal din serial are și el aceiași problemă de relaționare cu tatăl, părinte unic.
În același mod în care „Battle Royale” nu a fost în mod expres despre violența crudă de dragul diversiunii, Alice în „Țara de Graniță” se desfășoară pe un mister care ascunde o critică a diviziunilor societale posibile de tehnologie și extinse ca urmare a altor eșecuri sistemice. Înainte de „Borderland”, Arisu și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în jocurile online Battle Royale, cele care promovează economii virtuale înfloritoare și atrag milioane de jucători care folosesc spațiul pentru a socializa.
Alice in Borderland se străduiește, de asemenea, să spună ceva despre condițiile care duc la pierderea umanității unei societăți, întrebându-i în cele din urmă pe protagoniști și publicul prin procură cum vor să trăiască odată ce au trecut prin orice coșmar pe care trebuie să le facă. supravieţui. Coloana sonoră pentru Alice in Borderland a fost compusă în întregime de Yutaka Yamada, care a lucrat anterior cu Sato la Bleach (2018) și seria Kingdom (2019-2024). Produsă de Kohei Chida, muzica a fost interpretată de Orchestra Filarmonicii din Praga. Piesa „Good Times”, de Jan Erik Nilsson, a fost prezentată de mai multe ori pe parcursul emisiunii.
În completarea tabletei, nu pot să nu vă fac atenți la corelația dintre cărțile de joc clasice și tehnicile de ghicit, la modul în care tarotul își are rolul în poveste și cum ierarhizarea cărților dă savoare privitorului. Din punctul meu de vedere, cel mai reuși personaj este Pălărierul.
Marius MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la „Carabella” târgovișteană, e mare iubitor de literatură și de film; este lector universitar dr. și asistent judiciar la Tribunalul Dâmbovița…