STĂRI PARALELE – Andrei Mihail RADU – fericire pestriță

ascultam Ligeti într-un muzeu real

un muzeu în care, în timp ce audiam

această muzică, așteptam cu înfrigurare

ca dezastre și calamități dintre cele mai

frumoase și emoționale să își facă apariția

tablourile își ciuleau urechile, așteptând

cu onestitate o mână rece care să le sfâșie

oamenii reci îmbrăcați în culori calde se

întrebau cum din contopirea clapelor

claviaturii poți să simți pericolul inefabilului,

teroarea splendorii, polifonia unei societăți

moderne scăldate în stridență, nostalgie și bucuria vânzării accelerate

poate că muzeele sunt viitoarele cimitire în

care din ce în ce mai puține perechi de îndrăgostiți își vor da întâlnire, plătind simbolic 10 lei pentru câteva ore în care sărutul lor îl va eclipsa pe cel al lui klimt

acum viața e mult mai diferită

dacă îi spui unui om că poți fi fericit

păstrând liniștea

va gândi cu siguranță că ai nevoie de tratament

din spatele unor ferestre

neghiobii își vor urla frustrările,

așteptând ca muzica celui născut la Târnăveni

să se oprească iar ipocrizia să se scrie singură pe portativele minții colective

ANDREI MIHAIL RADU a absolvit Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște, apoi  și-a continuat studiile de licență și master la Universitatea Națională de Muzică din București, specializarea vioară și este doctorand în cadrul aceleiași universități; a fost membru al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, iar de câteva luni s-a mutat la Filarmonica din Brașov…