- Poezie de februarie…
O mișcare a inimii…
detest ușor cordial mărimile liliputane ale vremilor noastre
ipochimeni parcă începuți și neterminați atît de potriviți totuși
acestor vremi croite parcă după chipul și asemănarea lor
bostani și strujeni într-un pustiu aparent mișunînd de onomatopee…
nu-mi place dovleacul portocaliu pentru care totul e minunat –
căderea bursei zig-zagul monedei armadele spre orient urletele
și împușcăturile ce țin loc de vorbire tinichelele noua aripă a casei
de un kitsch care începe să frizeze și să sfideze perfecțiunea…
nu pot totuși folosi mereu cuvintele grele ce roiesc ca albinele
în mintea mea și în jurul savantei sale podoabe capilare
nu reușesc să-l urăsc îndeajuns mai degrabă îmi trezește mila
l-aș absolvi din toată inima cu vechea formulă non compos mentis
dacă i-aș putea uita pe cei uciși de mercenarii ieșiți din ghețărie…
2 Prima pagină…
Revista de poezie Azahar, apare din 1989 la Conil în Spania, sub conducerea poetului José Luis Rubio. Primul număr avea 26 de pagini și cuprindea în exclusivitate poeți locali. După cum aflu din editorial numărul apărut, în 529 de pagini, cuprinde peste 1300 de poeți și 150 de artiști grafici din întreaga lume, mai precis din 83 de țări, de pe toate continentele: 31 din Europa, 22 din cele două Americi, 21 din Asia și 9 din Africa. Numărul cuprinde o bogată colecție de poeți români, mai bine de 20, cei mai mulți traduși de prietenul nostru din CPA, poetul și traducătorul George Nina Elian, o parte scriindu-și versurile direct în spaniolă. Îi mulțumesc poetului GNE pentru selectarea și traducerea poeziei mele Ce vreau să spun. Am regăsit mai mulți poeți din CPA: Nicolae Silade, Veronica Bălaj, Adela Șulea, Francisko Kocsis, Monica Rohan, Cătălin-Mihai Ștefan. De la linkul următor, poate fi descărcată această remarcabilă și foarte interesantă publicație. O mină de aur pentru cei care vor să vadă ce se scrie astăzi în lume, cam în toată lumea. Eu n-am apucat deocamdată să citesc în fugă decît secțiunea dedicată poeziei românești. Dar voi mai cerceta, desigur. Lectură plăcută!
https://drive.google.com/file/d/1p0LVP2vfwvgGyloGNvYAx2y5dKXuWczP/view
Și aici versiunea spaniolă a poeziei mele…
LO QUE DIGO
Sólo el presente conoce la felicidad;
no me importa nada.
El presente no es tiempo,
no sabe nada de la muerte.
Ludwig tiene razón: hay vida y hay muerte
y no hay una de ellas donde la otra tenga pleno control…
Sólo temo una cosa: entrar en el tiempo; sólo
entonces se puede sentir el aliento apestoso de la muerte, el hedor fétido,
la oscuridad absoluta e interminable: una catacumba pestilente…
Con todas mis fuerzas me aferro a un amanecer, tal vez un atardecer,
una rama con hojas verdes y flores color amarillo miel,
si no aquí, al menos en las profundidades protectoras de la memoria.
El presente condensado está ahí;
sólo la imaginación envenena,
destruye la mágica suspensión del tiempo y resucita la muerte…
¡Sin tus signos, el presente fluye como los relojes de Dalí!
8 de octubre de 2024, en Iași
- De la prieteni…
Mircea Dinescu: Istoria ca o frază neterminată
Un nou poem de Mircea Dinescu, tot de pe site-ul Cațavencii. Bun poem. Lectură plăcută!
https://www.catavencii.ro/istoria-ca-o-fraza-neterminata/
Istoria ca o frază neterminată
Dulce capitalism, cînd buticarii
își luau firmanul de la Istanbul.
Îmi amintesc cum mi-am pierdut șalvarii,
că mă drogam cu ciungă și Red Bull,
pîn-a ciordit Băsescu primăria
și-a dărîmat dughenele din rai.
Speranța-și căuta copilăria
că-l așteptam pe regele Mihai
să-i facă praf comedea lui nea Nelu,
care visa modelul suedez,
însă nea Nelu-a zis, halind drapelu’,
că nu ne vindem țara la burghez,
mai bine să prăsim la noi în curte
turme de oligarhi și pesedei,
democrația cu picioare scurte
să o votăm cu zahăr și ulei.
Azi stăm înțepeniți în mămăligă,
că n-a avut explozia efect.
E cineva în cer care mă strigă
dar fără predicat și subiect.
Și-atunci m-am închinat la Sfîntu-Așteaptă,
bătrîn și jalnic anticomunist,
că-i cineva în cer care m-așteaptă
dar care nici nu știe că exist.
Emil Belu: Bellissimes. Note din exil
Ei, am ajuns la nouăzeci de episoade, în două luni și un pic facem suta! Un nou episod din peregrinările eseistului nostru din Montreal prin locuri și vremuri, printre persoane și personaje, prin cărți alte artefacte culturale. Lectură plăcută!
■ Suferința
„Excelentă conferința lui Esterházy, la NEC. Are o minte vie, care merge până la paradox. A vorbit mult despre suferință. M-am gândit: extinderea perspectivei asupra suferinței de pe tot pământul face inevitabil să devenim tot mai indiferenți. În schimb, nu ne poate fi indiferentă propria noastră suferință. De aceea, suntem candidați la starea lui Ivan Ilici, cu deosebirea că între el și moarte nu se interpune nimic. Noi mai avem, sau așa ni se pare, un răgaz. Îl umplem cu spectacolul suferinței lumii, care ne distrage de la gândul morții și este, prin urmare, divertisment.” (L. Ciocârlie, Cartea cu fleacuri)
■ O epidemie
„Se pare că la Berlin a izbucnit o epidemie. Ea se cheamă Gelbfieber. Tot mai mulți bărbați se căsătoresc cu femei asiatice. Oare de ce? Mi se explică: Pentru că nemțoaicele nu știu să gătească, nici la pat nu sunt prea grozave și mai au și gură mare. O fi așa? (N. Iuga, Berlinul meu e un monolog)
■ Deviză incompletă
„Deviza revoluției franceze (rămasă și a republicii), așa cum o cunoaște astăzi lumea (libertate, egalitate, fraternitate) este falsă și trunchiată. Deviza integrală a revoluției era alta – și deosebirea este ca de la cer la pământ: libertate, egalitate, fraternitate sau moarte. Cele două cuvinte escamotate reprezintă deplorabila mutație intervenită de la curaj și un sentiment tragic și eroic al existenței la birocratica formulare a unui vag principiu de care nimeni nu-i gata să-și pună pielea la saramură. Drumul, zice Péguy, e mereu de la mistică la politică. Libertate, egalitate, fraternitate este o simplă lozincă, iar revoluția franceză a fost o catastrofă; libertate, egalitate, fraternitate sau moarte este însă cu totul altceva, un ganz–anders barthian: e o hotărâre în fața căreia orice adversar se înclină, admirativ, cu deosebit respect.” (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii)
■ Tragedie regală
Tragedia de la Mayerling. Moartea misterioasă a lui Rodolphe de Habsbourg și a Mariei Vetsera, într-un pavilion de vânătoare, în 30 ianuarie 1889. O tristă istorie care a înflăcărat un secol, imaginația populară. Maria Vetsera nu avea încă 18 ani, iar Rodolphe era în jurul a 30 de ani.
■ Swedenborg
„La început «om de știință», construiește sofisticate arme de război pentru armata lui Karol al XII-lea, regele Suediei. Apoi abandonează această ocupație, învață ebraica, citește Biblia și inventează «Noul Ierusalim», la care au aderat multe personalități ale vremii. La 50 de ani a lăsat totul baltă, a început să aibă crize și viziuni, decretat schizofren. Conversa cu îngerii, trăia în lungi concentrări. Misterioasă existență!” (Gabriela Melinescu, Jurnal suedez)
■ Maco
Fără obsesia decodării subiectului picturilor digitale, lucrările lui Maco – Chiriac Macovei – sunt extraordinare explozii de culori, geometrii încărcate de mister, spații abisale care îți induc fiorul curiozității, al imaginației fără limite, un spectacol al culorii și al jocului ce se cere decodat. Picturile degajă o atmosferă tonică, optimistă, care te scot din negre abisuri existențiale, o viziune stenică ce poate remodela chiar starea unui pesimist convins, obsedat de gândul negru. Și, lucru curios, pot fi expuse oriunde: agățate pe un perete coșcovit, pe simezele unei galerii de artă, sala unei grădinițe și, mai ales, pe pereții unui salon de spital, ca o terapie benefică. Această magie de culori, al cărei tâlc e greu de ghicit, chiar de către subtili cunoscători de artă, poate capta privirea novicelui în ale picturii, așa cum necunoscătorul notelor muzicale simte instantaneu fiorul unui fragment dintr-o simfonie. Într-un posibil album intitulat „Pictura ca terapie”, lucrările lui Maco ar trebui să fie incluse la capitolul „Ochiul și sufletul” – bucuria privirii și emoția indusă. Strămutat din iubitul burg transilvan – altfel o cetate a oțelului: cenușă, fum, mirosuri grele de cocs și altele – pe care nu-l poate uita, într-un burg hanseatic, Hannover, alături de familie, paleta cromatică capătă alte nuanțe, subiectele se diversifică, nordul germanic își face loc pe șevalet. Poetul – Ion Barbu – a intuit premonitor locul :
„Nici Amsterdam, nici Haga,
Nici Düsseldorf, Renan,
Nu au drăgălășia și calmul suveran
Al liberei Hannovre, în care am iubit
Atât, și-a cărei perlă e Mutter Pisewitț”
Un amănunt de neocolit: autorul acestor lucrări vine din afara breslei profesioniste a pictorilor, el este un inginer constructor, nărăvit la „sânul” artei, iar înțărcarea a devenit imposibilă.
■ Cofetăriile de altădată
„ … Cea mai bună din toată țara era fără îndoială Embacher de la Făgăraș, aș pune pe urmă pe Dâmboviceanu la Câmpulung, Manzavinztto la Galați, Flagner la Brașov, Avgherinides la Balcic, la Iași erau două, Tufli și Georges, dopotrivă de bune… La București marele maestru a fost unul singur, Marinescu de la Orange în bulevardul Pache, apoi Verdun, lucrase la Capșa, neîntrecut în cremele de castane… ” (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii)
- Semnalări amicale…
Revista Psihologia Socială, 56, 2025
A apărut cu o mică întîrziere ultimul număr de anul trecut al acestei reviste excepționale din aria științelor socio-umane. Îl felicit din nou pe vechiul meu prieten și coleg, sociologul Mihai Dinu Gheorghiu, pentru înalta calitate la care reușește să mențină publicația, ajutat de o mică echipă redacțională și de un colectiv extins de colaboratori din țară și din lumea largă. Numărul apărut se concentrează îndeosebi pe relațiile psihologiei sociale cu alte discipline, cum ar fi sociologia literaturii și sociologia în general, istoria socială a științelor sociale. În termenii din titlul editorialului lui Mihai „Frontiere interdisciplinare și puncte de trecere” – ale psihologiei sociale, se înțelege. Nu o să fac o listă comentată a conținutului pentru că vă pot pune la dispoziție un link către secțiunea arhivă a site-ului, de unde puteți descărca oricare număr de la apariție încoace. Editura Polirom a avut o idee excelentă să permită accesul liber și gratuit la versiunea electronică a publicației!
(https://observatorsocial.ro/publicatii/revista-psihologia-sociala/arhiva-psihologia-sociala/)
Adrian Grauenfels – Ortogonal, Saga Publishing, 2026
Noul volum editat, dar și tradus și în mare parte scris de prietenul nostru Adrian Grauenfels are drept subtitlu „o colecție de scrieri vechi și noi” și, ca de obicei este foarte bogat și interesant. Tot ca de obicei, este și minunat ilustrat. Iată linkul de la care puteți descărca volumul
https://u.pcloud.link/publink/show?code=XZwp9K5Z4tmSu1R4wwHcMGcHujz7yLbnsB4y#/login
Alternanțe, 1 (50), ianuarie 2026
A apărut primul număr din acest an al revistei de cultură Alternanțe, la München/Garmisch-Partenkirchen, grație eforturilor lui Eugen Popin, a micii sale echipe redacționale de acolo și din țară și a unui număr impresionant de colaboratori mai din toată lumea. Este cel de-al cincizecilea număr al revistei de la apariție. Scoate lumea reviste!
Jurnal Israelian, 107, Februarie 2026
Cum scriam, e aglomerație de reviste culturale zilele astea și toate editate în străinătate. Astăzi este despre Jurnalul Israelian al poetului, traducătorului și editorului Adrian Grauenfels. Bineînțeles că este, ca de obicei, o ediție bogată, diversă și minunat ilustrată, așa că vă doresc lectură și vizionare plăcută. De la linkul următor, puteți descărca revista în format pdf…
https://u.pcloud.link/publink/show?code=XZxICK5ZLHtj20u4p4LiuVBet71HKzkjUuWV#/login
A apărut „Cultura în tranziție – interviuri, anchete, dezbateri” de Viorel Ilișoi
M-am întîlnit cu Frăguța Zaharia, fostă colegă la prima formulă a revistei Timpul, care mi-a înmînat un exemplar din această carte excepțională, care surprinde prin diverse forme de dialog cu protagoniștii, viața culturală a țării în aproape întregul prim deceniu post-decembrist, mai precis în intervalul 1992-1997. Vreo trei ore, am tot răsfoit cartea, am citit unele pasaje, apoi nu m-am mai putut abține, am pus mîna pe telefon și l-am sunat pe Viorel cu entuziasm de care nu mă mai credeam în stare! Ce-am vorbit se poate vedea în postarea pe care a făcut-o autorul pe pagina sa de Facebook. Relatarea este sa mai exactă, mai puțin aprecierile sale în ce mă privește care vor provoca suferință celor care țin de literatura oficială! Iar el va lua castane de la literaturnici! În fond, eu nu sînt decît un scriitor particular… Pe clapeta primei coperte, am scris cîteva rînduri: „Viorel Ilișoi a sosit la Timpul cu o aură deja cîștigată în presa liberă botoșăneană. Era încă de pe atunci unul din cei mai buni jurnaliști de interviu și reportaj din cîți am întîlnit”. Am scris prea puțin, acum cred că este cel mai bun, dacă e să ne gîndim la ultimele sale cărți: Strălucitor (2020), Viața literară pe Bahlui (2022), Șapte zile cu Cezar Ivănescu (2025) și Cultura în tranziție (2024), toate la editura Gri, pe care o păstorește. Sper să găsiți și cărțile anterioare în depozitele editurii! De pe WApp, aflu că pe 14 februarie, va avea loc prima lansare publică a cărții, la Clubul Hidden din Buucrești, ora 19. Viorel va fi însoțit în această aventură publică de prietenul și colegul meu de generație, poetul Florin Iaru. E o bună ocazie de procurat cartea și de luat autografe. Lectură plăcută!
Vă amintiți probabil că în decembrie am anunțat acceptarea volumului Grădina lui Homer de Katia Fodor, de către poetul și editorul Mircea Petean și editura Limes. Ei bine, am primit vestea că volumul a fost tipărit și că un exemplar va pleca și către mine. A mers foarte repede, ceea ce înseamnă că editorului i-a plăcut volumul cel puțin la fel de mult cum mi-a plăcut mie. În sfîrșit, a altă veste bună este că autoarea lucrează acum la un alt volum, cu titlul provizoriu, Arta potrivirii cioburilor. Păi, așteptăm să se scrie cartea!
Zile și Nopți, București, februarie 2026 & more
Mi-a sosit și ediția pe februarie a excelentei publicații editate de vechiul meu prieten Ioan „The” Big. La răsfoire și oleacă de citire, constat deja că este la fel de interesantă și bogată în evenimente – muzicale, teatrale, cinematografice, coregrafice, culinare și de modă, ca de obicei
- Rîdem din răsputeri…
Primite, ca de obicei, de la furnizori diferiți care vor fi divulgați în postare, două sînt preluări din media.
Lumea de azi în vorbe celebre! (Dorin David)… Alexis de Tocqueville se răsucește în mormînt: „Despre ce vorbiți? Ce democrație? Povești!” Julien Benda adaugă: „Trădarea azi este a așa-zișilor intelectuali corporatiști – cei mai bogați CEO!” Bernard-Henri Levy aprobă: „O nouă barbarie… învelită frumos în hîrtie de cadou și livrată în casele voastre!” George Orwell avertizează: „Pentru că au ajuns porcii la putere, o să aveți parte de un 1984!”
Secretul descoperirilor! (Ghiocel Costăchescu)… M-am înscris la un curs de citit în fundul paharului. După al doișpelea pahar de țuică, am aflat Codul lui Da Vinci!
Începutul și sfîrșitul! (Septimiu Chelcea, după C. S. Lewis)… Nu poți să te-ntorci înapoi și să schimbi începutul, dar poți să începi de unde ești și să schimbi sfîrșitul!
Mema lui Bulă! (Liviu Scutaru)… -Bulă, care e viitorul verbului a fura?/ -Pîrnaie, doamna profesoară!
Fidelitatea (Ion Fercu, după Oscar Wilde)… Fidelitatea nu are nimic în comun cu natura umană. Tinerii vor să fie fideli și nu sînt, iar bătrînii vor să fie indifeli și nu pot!
Românii se afirmă! (Dan Darie, Cațavencii)… Ultimul lot de documente din dosarele Epstein arată că din lotul olimpic de prostituție au făcut parte și destule românce. Uite, acum putem sta drepți în fața lumii și să spunem cu demnitate: Vedeți, băi, țăranilor, să mai ziceți că românii sînt doar hoți!
Mai bine! (Mardale, Cațavencii)… Pe vremea lui Ceaușescu era mai bine? Da, dacă rămîneai dracului în prezervativ!
Comparație (Liviu Scutaru)… Dacă te uiți la prețul litrului de benzină și apoi la cel al sticlei de bere, pare mai avantajos să mergi încet pe trei cărări decît repede pe una!
Dificultăți de adaptare (Ion Fercu)… Chiar nu știu cum să mă comport la vîrsta mea. N-am mai avut niciodată atîția ani!
Cauza accidentelor (Ghiocel Costăchescu)… -S-a constatat că 23% din accidentele rutiere sînt comise de bețivi./ -Vedeți? Înseamnă că restul de 77% sînt făcute de cei care beau apă!
Speranța moare ultima! (Radu Mârza)… Faptul că meduza a supraviețuit fără creier peste 650 de milioane de ani, dă speranțe multora!
Inoportun (Septimiu Chelcea)… După 85 de ani, când ți-e lumea mai dragă, se ivește vreun binevoitor și te întreabă dacă mai trăiesc prietenii tăi din copilărie…
Dietă severă (Liviu Scutaru)… -Cum merge dieta?/ -Rău, în dimineața asta, am mîncat trei ouă./ -Fierte?/ -Nu, Kinder!
Prea mult? (Michael Astner, după Mark Twain, ZdeI)… Ce-i prea mult strică, dar prea mult whisky foarte bun nu e niciodată de ajuns!
Helicopterizare! (Media, LA)… Brebu nou este o comună cu 167 de locuitori din Caraș-Severin, fără apă și canalizare, cu drumuri foarte proaste etc. Primarul este nevoit să facă naveta cu elicopterul! Dar măcar acesta e personal!
Arcul lui Trump (Media, LA)… În efortul de a mutila echilibrul arhitectural al Washingtonului, portocaliul vrea să construiască un Arc de Triumf, pe modelul celui de la Paris, dar mult mai mare, ceea ce tulbură grav ambientul. Dar vorba lui: „„Suntem cea mai mare și mai puternică națiune. Aș vrea să fie cel mai mare dintre ele”. Ca să nu mai spunem că adesea s-a autodeclarat și cel mai mare președinte!
Demisionează Trîmbiță? (Media, LA)… Consilierul pentru securitate națională al premierului slovac Fico, Miroslav Lajčák, și-a dat demisia după ce numele său a apărut în documente recent publicate din dosarul Jeffrey Epstein. În aceleași documente, numele Trîmbiței apare de peste 3000 de ori! Va demisiona? De trei mii de ori sau măcar o dată? Păi, demisia e o chestiune de onoare, așa că la loc comanda!
Precauție (Septimiu Chelcea)… Stabilește relații bune cu vecinii, dar nu desființa gardul!
Veșnică recunoștință! (Ion Fercu)… Să-i mulțumim lui Columb. Dacă nu exista el, toți americanii ar fi trăit în Europa!
Logic, nu? (Ghiocel Costăchescu, Ion Fercu)… -Șefu, de ce noi, parlamentarii, avem salarii așa de mari?/ -Fiule, prostia se plătește!
Băutura, bat-o vina! (Liviu Scutaru)… -Iar ai băut, bărbate?/ -Lasă-mă-n pace, e destulă pedeapsă că te văd dublu!
Unele le știam, dar toate la un loc fac un frumos colier de perle, pentru care îi mulțumesc scriitorului Constantin Arcu. Enjoy! Rîdem cu perle cazone!
V-ați parfumat ca niște curve! Numai nevastă-mea și fiică-mea se mai parfumează așa.
Bateți trei pași și începeți să cântați cu stângul!
Măi rahat, nu mai mișca în formație că te mănânc!
Băgați la tărtăcuță, regulamentul nu poate fi încălcat absolut niciodată, cu excepția situațiilor prevăzute de regulament!
Să nu mai prind picior de soldat nebărbierit prin unitate!
Instrucția domnului medic militar Ionescu, cu tema „Cum rămân sănătos” se amână pe motiv de boală…
O mână criminală a dat cu piciorul și a spart chiuveta!
Am auzit un zâmbet în formație!
Sergentul Popescu va fi pedepsit cu cinci zile de arest pe motiv că imitând vocea locotenentului Ionescu a urlat ca un bou…
Să nu mai prind televizorul mergând noaptea prin cameră!
Dacă sunteți proști și nu țineți minte, cumpărați-vă un carnețel și un pix și țineți-le la buzunarul de la piept și vă puteți nota. Uite așa ca mine…
Varianta 2: Dacă sunteți prea proști să vă aduceți aminte scrieți-vă pe ceva. Și eu îmi scriu totul.
Aveți grijă la pragul ăla de sus. Dacă vă dați cu capul de el rămâneți proști pe toată viața. Și eu mi-am dat de trei ori, de aia știu…
Unuia i se face morala în fața plutonului: Aveți în față un măgar și un porc…(urmează muștruluiala și la sfârșit)… treci la loc în formație, măgarule!
La instrucția de front, dom’ plutonier ordonă: „Pluton, alinierea în front câte unul! Pentru verificarea bocancilor, ridicați piciorul drept!” Unul dintre soldați ridică, din greșeală, piciorul stâng, la care dom’ plutonier, văzând și un bocanc stâng ridicat, strigă imediat: „Bă, care ai ridicat amândouă picioarele?”
Sergentul către soldați: – Trebuie să țineți dușmanul tot timpul în ochi…Ce te holbezi așa la mine, soldat!?…
Fruntașul Popescu va fi pedepsit cu cinci zile de arest pe motiv că a fost găsit cu o persoană de sex feminin la gardul unității în loc să fie în pat…
Plutonierul față de soldat: „Bă, tu ești un mic căcat față de mine!”
Plutonierul către trupă: „Soldați, sunteți 3, împărțiți sectoru-n 4 și luați fiecare câte o bucată!”
Domn’ colonel, referitor la reinstaurarea disciplinei: „De azi întoarcem foaia cu 360 de grade și chiar mai mult!”
Cinci bancuri de la cinci furnizori diferiți, diferite și ele, dar amuzante toate. Enjoy!
Țintirim (Ion Fercu)
Într-un vechi cimitir irlandez se găsesc cinci pietre de mormânt aproape identice, pe care sunt încrustate, succesiv, următoarele texte:
„Aici odihneşte soţia lui Henry Banks”.
„Aici odihneşte cea de-a doua soţie a lui Henry Banks”.
„Aici odihneşte cea de-a treia soţie a lui Henry Banks”.
„Aici odihneşte a patra soţie a lui Henry Banks”.
În fine, pe cea de-a cincea piatră, aflată mai la distanţă, scrie:
„Aici odihneşte, în sfârşit, Henry Banks!”.
Tratament pentru șef! (Virgil Glăvan)
Unui mare șef i se pune pata pe-o tânără angajată. După câteva încercări nereușite de a-i arăta dragostea ce i-o nutrește, recurge la arma supremă, o cină la un restaurant de lux. Fata comandă… și comandă… cocktail de creveți, caviar, șampanie… La un moment dat, șeful cu inima-n gât:
– Domnișoară, asta mănânci și la mama acasă?
– Nu.
– Cum așa?
– Păi mama nu se-așteaptă să mă culc cu ea după ce-mi pune masa.
Înțelepciune (Septimiu Chelcea)
Un om foarte înțelept a fost întrebat de un discipol:
-Pisica neagră aduce ghinion cînd îți taie calea?
-Depinde dacă ești om sau șoarece, răspunse înțeleptul!
Promptitudine (Liviu Scutaru)
-Am rugat-o pe nevastă-mea să mă incinereze cînd va fi să fie…
-Și ea ce-a spus?
-M-a programat pentru joia viitoare!
O vizită la ospiciu (Emanuiel Pavel)
Un medic își aduce studenții în vizită la ospiciu. Se opresc la un salon unde se afla un bărbat cu privirea rătăcită…
-Vedeți? Acest bărbat și-a pierdut mințile pentru că femeia cu care trebuia să se căsătorească l-a refuzat chiar în biserică.
Stă puțin pe gînduri și adaugă:
-În cealalată rezervă, îl avem pe cel care a luat-o!
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
