kiss2025a.jpg Euroguard 	oneminamed_nav.gif dsgmotor.gif

SEMNELE TIMPULUI – Liviu ANTONESEI – Semne de mai…

1.Long live King Charles!

 

S-a scris și se scrie enorm despre Încoronare. Orice aș alege din această vastă producție, oricît de relevant ar fi respectivul comentariu, tot ar rămîne pe dinafară altele și mai relevante. Așa că voi proceda ca prietenul nostru, istoricul și poetul clujean Radu Mârza, care a ales un subiect de nișă, dar foarte semnificativ, „încoronarea filatelică a Regelui Charles”. Prin urmare, aleg să public comentariul de pe blogul său. Poate și pentru că, între 1963-4 și pînă la cutremurul din 1977, cînd clasoarele mele au dispărut la evacuare, am fost un vajnic filatelist! Da, aveam și multe timbre cu Regina Elisabeta!

https://peregristorii.wordpress.com/2023/05/06/incoronarea-filatelica-a-regelui-charles-iii/

 

 

2.Poezii noi, de mai…

 

Vești noi de la școala eleată

 

Nu, nu mă gîndesc la zborul săgeții,

nici la coarda întinsă a arcului, nici la arc,

nici la distanța străbătută prin aer,

ci doar la arcaș, la mine însumi –

ca să oprești alunecarea în timp,

trebuie să împarți clipele la jumătate,

începînd cu clipa inaugurală, apoi împarți iar

și așa mai departe pînă cînd timpul dispare,

se instalează neantul, zis și eternitate…

 

aș putea face o diagramă, dar cu litere și cifre

scrise ca pe vremuri, la lecțiile de caligrafie!

 

așa dispare, se dizolvă viața, moarte devine inutilă –

dar se estompează orice urmă de voioșie…

 

11 Mai 2023, în Iași

 

 

Centură pentru suflet, minte și trup

 

E poate vremea să închid prăvălia,

să-mi pun centura de castitate –

de 66 de ani, de la menajera rodica,

dar pe atunci se spunea fata în casă,

și de la parfumul de fîn și levănțică,

care inunda podul cel nou al casei,

de 60, de la vecina cu bărbatul la pușcărie,

care m-a rugat să-i cumpăr harbuz,

de la lili, frumos clădită, de o seamă cu mine,

acum vreo 55 de ani, poate mai puțin,

parfum de lemn ars și săpun cu lavandă…

 

și de la prima iubire adevărată și tot felul

de multe alte iubiri, la fel de adevărate,

înșirate ca perlele pe un fir subțire,

cu două sincope de ametist, pentru colega

de spital a mamei și cea de birou a tatei,

pe care îl numim destin, îl numim viață

și în cîte alte chipuri nu-l mai numim,

și cei 15 ani de iluzie a perfecțiunii,

care vor rămîne de neșters, de neuitat,

ca într-o eternitate provizorie, febrilă,

inima a ostenit, s-a făcut o stafidă,

mai degrabă o smochină care se usucă,

se micșorează, se adună în ea însăși –

ar fi potrivită drept zăvor la centură!

 

8 – 10 Mai 2023, în Iași

 

3.Semnalări amicale…

 

Houllebecq – O carte despre conflictul cu industria porno

 

Pe 24 mai, romancierul, poetul și eseistul Michel Houllebecq va publica o carte despre scandalul de pe la începutul anului prilejuit de tentativa sa de colaborare cu industria filmelor X. Ce să spun? Singur s-a băgat în rahatul ăsta, acum sper să reușească să iasă! Stilul său provocator „sans rivages” i-a jucat feste… Să vedem cartea! Am citit articole, interviuri, am citit și despre procesele deschise, doar trailerul filmului incriminat nu l-am văzut, pînă am aflat a fost scos de pe net! Mulțumesc lui Eduard Antoniu pentru link. Și pentru promptitudine. Eu văzusem știrea într-un ziar de aici, dar pînă să caut sursa, Edi mi-a și trimis-o!

https://www.france24.com/fr/info-en-continu/20230510-houellebecq-va-publier-un-r%C3%A9cit-de-ses-d%C3%A9boires-dans-le-cin%C3%A9ma-x#=

 

Anthropos, Revistă de filosofie, arte și umanioare, 4, aprilie 2023

 

Multe de citit și în cel de-al patrulea număr al revistei editate de Horia Vicențiu Pătrașcu și mica sa redacție! Nu doar dosarul Viața e în altă parte – inspirată alegerea titlului după romanul lui Kundera -, ci și studiile, eseurile din celelalte secțiuni, inclusiv cea literară. Eu   m-am întors pe moment la exegeza pe care HVP o dedică unei cărți care mi-a plăcut la apariție, Șase maladii ale spiritului contemporan (Univers, 1978) de Constantin Noica, carte despre am scris și am discutat cu filosoful în cîteva scrisori, sustrase în 1990 din biroul meu de la Convorbiri literare, împreună cu tot „pachetul Noica”. Le mai am doar pe cele recuperate din dosarul de Secu de la CNSAS!. Dar să revin, cred că autorul reușește o bună lectură a cărții lui Noica și o resituiază la intersecție dintre filosofia generală, filosofia culturii și axiologie. Chiar mă bucură această readucere în atenție a unei cărți pe care și acum o socotesc foarte importantă în creația filosofului și mai actuală decît cele „româniste” și chiar decît cele „de sistem”…

 

https://anthropos.ro/numarul-4-2023/

Zile și Nopți, București, Mai 2023

 

Iată, Ioan „The” Big tocmai a scos ediția pe luna mai a publicației pe care a preluat-o la începuturile pandemiei și nu se lasă! 140 de pagini de informații, comentarii, interviuri, imagistică despre. din muzică, film, artele spectacolului, literatură din București, țară și lume. Mult de citit, dar mai important pentru toți cei interesați de o artă sau de alta. Lectură plăcută!

 Cu cine stau la masa tăcerii… în Matca Literară

 

Matca Literară este o nouă publicație culturală, care apare sub conducerea scriitorului Péter Demény, online, dar o dată pe trimestru și tipărită. O revistă nouă, dar deja foarte bună, care abordează nu doar literatura, ci și cultura în general, viața ideilor și artele. Și care, în versiunea online, arată excelent și grafic, ceea ce sper și pentru ediția print, pe care încă n-am văzut-o. La invitația redacției, am participat, împreună cu Melinda Albert, designer din Bologna, și cu Pavel Șușară, cunoscutul critic de artă, la o anchetă foarte interesantă – cu cine stați la masa tăcerii? La început, mi s-a părut ușor, apoi am văzut că nu era! Aici linkul către anchetă

https://matcaliterara.ro/cu-cine-stai-la-masa-tacerii/

Și aici linkul către site-ul general al publicației…

https://matcaliterara.ro/

 

Adrian Dragoș Defta – Perspective: Dihonia ortodoxă

 

La rubrica sa din Oglinda, prietenul nostru Adrian Dragoș Defta ne propune o analiză a „gîlcevei” recente legată de ziua sărbătoririi Paștelor. Analiza este foarte interesantă, mă întreb numai dacă nu este puțin prea optimist în schița concluziei. Dar vom vedea!

https://oglindadeazi.ro/editorial/perspective-dihonia-ortodoxa/

 

4.De la prieteni – Radmila Popovici 

 

Vineri 12 mai, la Tîrgul de Carte Librex de la Pallas, a avut loc lansarea volumului Fără escale/ poeme în proză (Editura Epigraf, Chișinău, 2022, cu desene de Teodor Buzu). Am prezentat volumul, împreună cu scriitoarea Nicoleta Dabija.

Întuneric

 

Atâția ochi pe care nu‑i poți vedea! Îi simți

pe tine. Sub piele. Alunecând, târându‑se. Iar

pielea ți‑e acea basma albă. Cum să fluturi din

ea? Ai numai greutatea brațelor, a picioarelor. Și

bubuiturile care saltă din gât în creștet.

 

Întunericul. Nu‑și arată fața. Vrea să te pierzi

în stomacul lui veșnic flămând. Să strigi! Ai strigat

vreodată sub apă? Să te zbați! Te‑ai putea zbate

în nisip?

 

Ce faci? Te împaci. În el cu el. Nu adormi. Nu i

te împotrivești. Îl accepți de jur‑împrejur și înăuntru.

 

Ca să vezi! Abia atunci te aruncă în aer, ca pe un

jet de apă o balenă cu cocoașă.

Nu faci niciun efort. Se întâmplă de la sine.

Când nu te mai temi…

 

Puțini

 

Lumi, lumi, timpuri, timpuri, timpuri – uriașe

caravane plutitoare cu ape înghițind cerul, cu

cerul cernând aur, furtuni, stoluri izbindu‑se de

anotimpuri, pietre adunându‑și munții, lavele,

melcii fără casă, melcii răpitori de verde, cuiburi

de viespi, de șerpi, de oameni – colibe de oameni,

zgârie‑nori de oameni, războaie…

 

Oameni‑briză, oameni‑fluturi, oameni‑lilieci,

oameni‑floarea‑soarelui, semințe aruncate în

aer, explozii de oameni, vagoane de oameni

între alți oameni, oameni‑lipsă, oameni‑vacuum,

oameni‑gazde, oameni‑musafiri‑sub‑pleoape intră,

caută, găsesc, nu găsesc, pleacă.

Rămân. Cei puțini.

 

5.Tot de la prieteni – Valeriu Marius Ciungan

 

Valeriu Marius Ciungan este unul din cei trei poeți bancheri pe care îi cunosc și cel mai activ dintre ei. Cînd l-am cunoscut era deja un poet format, cu trei volume publicate. I l-am comentat pe ultimul dintre ele. Cred că au trecut mai bine de zece ani. Între timp, volumele     s-au adunat, două dintre ele fiind publicate de mine, pe cînd conduceam Adenium, prefațîndu-i unul dintre ele. Tocmai am primit acum două zile un poem care îmi place, fie binevenit. Poate se anunță un nou volum?

 

Câmp de zăpadă

 

poate primăvara a venit mai târziu, de neînţeles,

îmi tremură mâna îndepărtând troienele pentru vers

poate bruma a îngheţat sângele proaspăt al florilor,

a albit pleoapele, tâmplele îndepărtate ale zorilor

poate mâna, ca o lumină de lumânare tremurândă, sfiită,

e logodită în secret cu umbra creionului cernită

poate pagina, ca un imens câmp de zăpadă imaculată,

e mai frumoasă fără vers, poezie ce n-o să fie scrisă niciodată!

 

  1. Nechifor Bugeac…

 

Și iată vrednicul Hronicar mersu-a ieri în Crăiia Anglie și adi ne spune deaspre Înscăunarea lui Carol al Treilea și a lui crăiasa Camila…

 

De înscăunarea lui Carol al Treilea

 

În mesețele ce ce-au trecut, se întrebau norodul rumânesc den Beseareca Albă Săsească au Vișcri ce s-au pretrecut cu un moșneag ce-l videau pre ulițele satului cu alai mare – ci au aflat că, murind dulce măicuța sa, s-au înturnat acesta în țeara de baștină. Că moșneagul de-l priveau nu era om de rând, ci era Domnul Țearei Anglizești, beizadeaua Ilisaftei, principele Carol; ci acesta-și cumpărase conac acolo în sat, neavând unde sta de cânii corghi ai maicii sale. Deci pristăvindu-se blânda crăiasă și primind Domnul duhul seu în brațele Sale, îndată au trimes carte în Teara Bârsei slugile înpărătești si l-au chemat pre Carol acasă, și s-au înturnat; ci au hotărât jalnica adunare a boierilor și jalnic norodul a-l unge domn numai dupre ce vor lepăda hainele cernite. Ci s-au pretrecut căftanirea eri, Florar în șase đile; deci au binevoit a-l pofti în Cetatea Londrii craiul intru a lua parte la inscaunare pre Ioannie Vodă Gotul și pre nevasta sa, iara pre lângă aceștia și pre alte capete încoronate, ca la doauă mii de oameni aleși pre sprânceana, și cu nemaivăđut alai, surle și trâmbițe s-au preumblat aceștia pre Drumul Mare și au agiuns în Abația Veștmintelor; ci acolo, alături de muiarea ce-o-au luat-o dupre ce i-a murit prima soată Diana, l-au uns pre acesta Crai al Crăiiei Împreunate a Angliei, Caledoniei și Iverniei de Miađănoapte, și a întregului Tărâm al Camănveților, adeca si al Canadiei.  Iară Carmen Doamna iar s-au învestmântat în straie boite ca peruzeaua, luqnd ochii norodului de diceau acestia cumcă aceea s-ar cuveni a le hi crăiasa, iara nu Camila. Ci au mâncat și s-au veselit iara în noaptea nunții au cunoscut-o Carol pre nevasta sa, ci de va rămqne aceasta grea ar hi minune cereasca, macar ca are Caro, prunci, unul Vilhelm ce-i face cinste si altul Arie ce-au adus rușine neamului. Ci tot rusine se cuvenea sa aiba aceia ce s-au dus pre pajiste la gâlceava dintre Limanul Ficatului si târgul Brânfortului unde, audind acestia cântarea craiască, o au huiduit-o și au înfatișat lozinci dicqnd – „Pohteste, dar, a-ti biga crăiia in locurile de soare nevadute” au „Dumneata nu te afli crai al mieu” – macar ca altii au venit cu cadre ale lui Carol. Ci se cuvine ca și noi, având obraz subțire, intr-un glas să cântăm:

Miluie-l Dumneđeu

Pre bunul Craiul mieu

Dea Dumnedeu!

Fie neatârnat,

In lupte-ncununat

Domnească-ndelungat

Deie Dumnedeu

Iara Epstenie

Nu si-au luat dilele

 

7.Shakespeare – Sonete 

 

O zi frumoasă de primăvară și un nou sonet shakespeareian în traducere poetului Adrian Vasiliu… E bine! Enjoy!

 

Sonetul XLVII

 

Betwixt mine eye and heart a league is took,

 

Inima, ochiul, dau să se-nțeleagă,

Își fac servicii unul celuilalt.

Când ochiu-nfometat vrea să te vadă,

Sau inima-n suspin s-a sufocat,

Al dragostei portret ochiul serbează,

Inima invitând-o la banchet.

Apoi e ochiul care-o vizitează

Ca inimii să-i fie confident.

Cu chipul tău, cu-a dragostei putere

Chiar și plecat, tu încă ești cu mine;

Nu poți scăpa de gândurile mele,

Eu sunt cu ele, ele sunt cu tine.

Când ele dorm, portretul tău se-arată

Inima-mi crește, ochiul se desfată.

 

Traducerea: Adrian Vasiliu

 

8.Rîdem din răsputeri…

 

Amîndouă pe teme medicale, bancul de peste Ocean, dar acum de la prietenul Virgil Glăvan – frumos tandem iese cu eseistul Emil Belu, o zi unul, alta celălalt! -, iar gluma grafică de la profesorul Septimiu Chelcea, și Domnia Sa furnizor emerit! Enjoy!

 

Alinuța la doctor

 

Alinuța merge la medic să se plângă că nu-i ajung bărbații…

-Domnule doctor, sunt foarte, foarte nervoasă!

-Mărită-te, cucoană!

Alinuța:

-Sunt măritată, dar nu-mi ajunge.

-Luați-vă un amant…

-Mi-am luat doi, dar nu-mi ajung.

-Luați-vă pe al treilea.

-Am, dar tot nu sunt destui.

-Doamnă, dar dumneata ești bolnavă!

-Dați-mi în scris asta, domnule doctor, că toată lumea îmi spune că sunt curvă.

 

 

Un banc tot de peste Ocean, de la prietenul Virgil Glăvan și o glumă grafică de la un prieten mai de-aproape, Ion Fercu…

 

Spre sfârșitul slujbei de Duminică preotul întrebă:

-Câți dintre voi și-au iertat dușmanii?

80% au ridicat mâna. Preotul insista cu întrebarea.

Toți raspund de data asta, cu excepția unei bătrânele.

-Doamna Mary,  nu sunteți dispusă sa vă iertați dușmanii?

-Eu nu am dușmani, răspunse blând.

-Doamna Mary, asta este foarte ciudat. Câți ani aveți dvs?

-99…  răspunse.

Parohia se ridică și aplauda.

-Oh Doamna Mary, puteți veni aici în față să ne spuneți cum se poate ajunge la 99 de ani fară să ai niciun dușman?

Dulcea Doamna Mary veni în față, se îndrepta către enoriași și spuse:

-Pentru că au murit deja, toți nenorociții aia.

 

 

 

Bibite et vivite! Post mortem nulla voluptas!

 

O colecție de vorbe de duh despre binefacerile vinului și celorlalte băuturi, tocmai primită de la Dan Cristian Ionescu, și o glumă grafică sosită de la profesorul Septimiu Chelcea, care s-ar putea referi la efectele excesului. Nu înțeleg de ce brancardierii au întors targa, ploaia face bine la beție!

 

Dacă bei, mori, dacă nu bei tot mori. Atunci bea, ca să ştii de ce ai murit !
(EMINESCU)

Şi vinu-i bun, şi hora-mi place,
Iar tu, Doamne, fă-mi ce vrei
Numa’ pustnic nu mă face!
Fă-mă floare albă-n luncă
Ş-apoi ia-mă şi m-aruncă
Doamne-ntre femei!
(GEORGE COŞBUC)

Cea mai bună băutură
Este apa de izvor.
Eu, om bun peste măsură,
V-o las vouă, tuturor.
(CINCINAT PAVELESCU)

Venind beat mort, în ziua de chenzină,
Greşind şi uşa, ce mai tura-vura,
A nimerit în pat la o vecină!
Deci, uite unde duce băutura…
(GEORGE PETRONE)

Unul bea că-i băutor,
Altul bea că-i bestie,
Numai eu, că am umor,
Beau aşa, de chestie.

O să intru în păcat,
Sfinte Doamne, ţine-mă!
Pentru vin nu am ficat,
Pentru apă… inimă!
(PĂSTOREL TEODOREANU)

Cea mai teribilă bogăţie pe termen scurt ne-o oferă alcoolul.
(VASILE GHICA)

Să nu uitaţi că eu am primit mai multe de la alcool, decât a primit alcoolul de la mine.
(WINSTON CHURCHILL)

Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce în ce mai buni, fie se transformă în oţet.
(PAPA IOAN AL XXIII-LEA)

Cărţile mele sunt ca apa; cele ale marilor genii sunt ca vinul. Din fericire, toată lumea bea apă.
(MARK TWAIN)

Tatăl meu era beţivul oraşului. De obicei, pentru unele oraşe nu-i chiar aşa de rău, dar tocmai la New York??
(HENRY YOUNGMAN)

Un dezavantaj al vinului este că îl face pe om să încurce cuvintele cu gândurile.
(SAMUEL JOHNSON)

Realitatea este o iluzie care apare din cauza lipsei de alcool.

Nimic nu face viitorul să pară mai roz, decât contemplatul printr-un pahar de Chambertin.
(NAPOLEON BONAPARTE)

O sticlă de vin conţine mai multă filosofie în ea, decât orice altă carte din lume.
(LOUIS PASTEUR)

Nu eşti beat atâta timp cât poţi sta întins pe podea, fără să te ţii de nimic.
(DEAN MARTIN)

Lady Astor: – Domnule, dacă aţi fi fost soţul meu, v-aş fi otrăvit băutura.
Winston Churchill: – Doamnă, dacă aş fi fost soţul dumneavoastră, aş fi băut-o.

O femeie m-a determinat să mă apuc de băut, iar eu nici măcar nu am avut bunul simţ să îi mulţumesc.
(W.C. FIELDS)

24 de ore într-o zi, 24 de beri într-o ladă. Vreo coincidenţă?
(STEPHEN WRIGHT)

Când bem, ne îmbătam. Când ne îmbătăm, adormim. Când adormim, nu păcătuim. Când nu păcătuim, ajungem în rai. Aşa că hai toţi să ne-mbătăm şi să mergem în rai!
(BRIAN O’ROURKE)

Când azi am citit despre lucrurile rele cauzate de băutură, m-am lăsat de citit.
(HENRY YOUNGMAN)

Vinul este o poezie îmbuteliată.
(ROBERT STEVENSON)

Într-adevăr, alcoolul este posibil să fie cel mai mare duşman al omului. Dar Biblia ne învaţă că trebuie să ne iubim duşmanii…
(FRANK SINATRA)

Oamenii de rând trăiesc ca să mănânce şi să bea. Oamenii de valoare mănâncă şi beau, ca să simtă că trăiesc.
(SOCRATE)

Berea este dovada că Dumnezeu ne iubeşte şi de-asta vrea să fim fericiţi!
(BENJAMIN FRANKLIN)

 

 

Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…

 

 

Distribuie:
Contact / Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]
MedcareTomescu romserv.jpg hymarco

CITEȘTE ȘI

Metex oneminamed Gopo
kiss2025a.jpg dsgmotor.gif
novarealex1.jpg ConsultOptic memco1.jpg
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media