1.O poezie de august…
Un poem care a apărut dimineață, după prima baie în mare, dar senzația despre care vine vorba s-a instalat de la sosire… Asta e, nu ne putem alege toate senzațiile, nu sîntem stăpînii autoritari ai trăirilor noastre…
O senzație difuză
De cînd am sosit, mă bîntuie senzația
că e ultima mea călătorie aici, adevărata mea casă,
nu, nu e un gînd ferm, nu e o hotărîre la care
să fie ajuns prin felurite raționamente, e exact
ceea ce spun, o senzație difuză, dar clară –
privesc totul îndelung, cu atenție, încerc
să prind detaliile și întregul, clădirile vechi,
hotelurile noi, piscinele, măslinii îndrăgiți,
lămîii, rodii, smochinii și cedrii, chiar florile
și frunzele ce se repetă cu frenetică pasiune…
intru în apă încet, foarte încet, cu pași măsurați,
sînt atent la urcarea apei pe trup, la diferențele
de temperatură care, oricum, mă surprind,
amănunte noi într-un ritual străvechi,
aud sunetul apei lovind nisipul și pe cel
mai aspru cînd valurile se izbesc furios
de stîncile albe, de stîncile negre…
în zare, văd bisericuța săpată în piatră,
va trebui să o revăd, poate chiar astăzi!,
va trebui să revăd și monumentul funerar
al neînfricatului Nikos, va trebui…
24 August 2023, Herssonissos
2.Semnalări amicale…
William Totok: Herta Müller/ Laureata Premiului Nobel pentru Literatură la 70 de ani
Acum cîteva zile, Herta Müller a împlinit șaptezeci de ani. Îmi face plăcere să-i urez multă sănătate, inspirație, voioșie și la mulți ani. Spre sfîrșitul anului 2009, am trăit un moment foarte plăcut, am văzut vitrinele celor mai importante librării din Cracovia împodobite cu portretele sale și volumele care fuseseră deja traduse în limba polonă. Postez un portret aniversar realizat de poetul și jurnalistul William Totok, colegul său de la Aktionsgruppe Banat, cea mai importantă grupare scriitoricească nonconformistă a scriitorilor germani din România comunistă. La Mulți Ani, Herta Müller!
Alexander Baunov: Rusia după Prigojin
Pare tot mai clar că nu e o farsă, că Prigojin a zburat cu avionul în ceruri. Public o analiză a lui Alexander Baunov, cercetător la Centrul Carnegie Berlin pentru Studii Ruse și Eurasiatice, în versiunea prelucrată în limba română de Vasile Ernu, dar și în original…
https://www.romaniacurata.ro/rusia-dupa-prigojin/
https://carnegieendowment.org/politika/90430
3.De la prieteni – Paul Țibuleac
Nu am mai primit de la prietenul nostru geologul un poem din primăvară. Poetul îmi scrie că vara asta poezia nu prea l-a vizitat. Se poate, dar nu e grav, toți mai avem parte și de pauze în inspirație. Important este însă că poezia a revenit, poate pentru că se apropie sfîrșitul verii, și mai ales că a revenit așa cum trebuie, cum ne obișnuise poetul. Enjoy!
Filtre
A fost odată ca acum doar eu eram altfel
n-aș putea spune de ce vedeam
jumătatea goală a paharului întotdeauna
lipsea câte ceva
și de ce era atât de important
de fiecare dată iarăși nu-mi pot explica
timpul la discreție cu toate că orice vroiam
să se-ntâmple instant
miracolul din fiecare zi
nu-mi era cunoscut atunci încă așteptam
fără să știu că mai bine de-atât
înseamna să-mprumut din altă viață
aproape ca întotdeauna
și acum paharul e pe jumătate poate
mai mult ca niciodată însă îmi ajunge
și împart cu grijă să nu risipesc din miracol!
4.Tot de la prieteni – Radu Mârza
Am primit de la prietenul nostru, poetul și istoricul Radu Mârza, un grupaj de poeme inspirate de amintirile din satul bunicilor săi paterni. Memoria pare să aibă motoarele în plin cam la toți poeții care ne vizitează…
Galtiu
În copilăria mea,
nu prea am stat la țară,
dar port de-acolo
amintiri incredibil de puternice.
Hameșu, moșu Ion și dinastia lor
de tăietori de porci,
căuaciu care m-a dus cu căruța,
domnu Vasile și aparatul
la care răsuna, nebunește,
slujba romano-catolică
de la Vatican,
domnu Gavrilă,
martor tăcut al vieții
familiei noastre,
din casa de peste drum,
mătușa Carolina,
nana Márie,
bătrânii care fuseseră
la 1 decembrie,
cu chipuri imortalizate
de aparatul de fotografiat
al lui Samoilă
și ”Punguța cu doi bani”,
povestită seara de bunica,
cu cocișu Pișta
și boierul Sas Poli
de ”la firmă”.
6.Shakespeare – Sonete
E un fel de vîrf al caniculei, așa că un nou sonet al Marelui Will, în traducerea măiastră a poetului Adrian Vasiliu, care ar trebuie să ne apere puțin, să ne întărească. Enjoy!
Sonetul LXII
Sin of self-love possesseth all mine eye
De drag de sine sunt eu posedat
Cu trup, cu suflet, cu oricare parte;
Nu e remediu pentru-acest păcat,
Ce-n inimă atât de-adânc mă arde.
Gândesc că nu e față ca a mea
De iubitoare, nici corp mai perfect;
Iar eu pot despre mine afirma
Că pe ceilalți, în toate, îi întrec.
Dar în oglindă chipul când disting,
Bătut, tocat, de vârstă înnegrit,
Iubirea mea de mine o resping;
Să te iubești e-un act nelegiuit.
Pe tine vrând de fapt a lăuda,
Mă-mpăunez cu frumusețea ta.
Traducerea: Adrian Vasiliu
- Nechifor Bugeac…
RIP Toto Cutugno! Și iată jălania Hronicariului și o căntare pre rumănește tocmită…
De mutarea la ceriuri a lui Mantuitor Gutuie
Îndurerat îmi iaste duhul la aflarea veaștii pristăvirii unui mare lăutar râmlean, Mântuitor Gutuie, dis si Toto Gutuie, ci cu inima grea vă aduc la stiință și domniilor voastre jalnica veaste ; că au fost acest Toto om îndragit foarte, atât în țeara râmlenească cât mai ales în părțile răsăritene ale Evropii, unde l-am cunoscut cu toții pentru cantări precum «Râmleanul» și «Dimpreună». În etate de opt-deci de leatur la înfricoșat ceasul morții, mai putea trăi acesta, că-l țineau încă rărunchii, măcar că aveau acesta beteșug ceva mai gios; ci și dacă nu ar hi ghiersuit cu glasul seu, ar hi închipuit cântări pentru alții – cacum au fost Iosif Daseanul, Mirela Matei si Hadrian Celentanul. Ci ca velcare om cu buna cuviință, aveau acesta drag de mâțe, deci alătur căntare :
Ghiers de noapte
Ghiers de noapte ca la miađănoapte
Lotri si portari isi fac sfadire
Iar cei brudii singuri cred in iubire
Ghiers de noapte pentru-nsingurati,
Pruncilor ce se-afla-nstrainati
Ce târđiu se culca-nchipuiri privind
Ghiers de noapte pentru stapânire
De-ar cânta si dânsii, ar hi mai bine
Pentru cei cărunti un leat si-arginti mai mulți
Ghiers de noapte mâțelor cernite
Slugilor si celor necinstite
Ce-si vand iubirea-n colt de ulite
Deschide dar oblonul, preafrumoasă
Îți nascocesc cântare unduioasă
Si pune-ti straiele de sarbatoare
Ia mâța, să purcedem – desfătare !
Ghiers de noapte ,poate golănească
Cu gust de pâne caldă, taranească
Ca o duminica den vremuri de demult
Ghiers de noapte pentru hronicarii
Ce-au patata cu cerneală mâna
Ce scriu de noapte veaștile de mâne
Deschide dar oblonul, preafrumoasă
Îți nascocesc cântare unduioasă
Si pune-ti straiele de sarbatoare
Ia mâța, sa purcedem – desfătare !
Deschide dar oblonul, preafrumoasă
Văzduhul are larmă preavoioasă
Ghiers de noapte meseței de foc,
Cine-l cântă va avea noroc
Ghiers de noapte, ghiers de noapte
- Rîdem din răsputeri…
Peste cîteva ore, plec spre aeroport. Dacă totul e ok, după-amiază, voi fi în locul pe care îl iubesc cel mai mult din lume. Dar nu pot pleca fără să las ceva de rîs în urmă. Bancurile cu Bulă sînt, ca de obicei, din Canada, de la Virgil Glăvan. Iar gluma grafică, de sezon, de la Emanuiel Pavel… Enjoy!
Bulă, beat criță, intră în biserică chiar în clipa în care preotul boteza câțiva viitori creștini. Preotul l-a observat și l-a întrebat daca vrea să-l găsească pe Iisus.
– Da vreau să-l găsesc pe Iisus, răspunse sigur pe el bețivul Bulă.
Nici nu apucase să-și ducă vorba la bun sfârșit că preotul îl prinde de cap și-l bagă în cristelniță.
Îl ridica, Bulă ia puțin aer și bolborosind zice:
– La naiba părinte. Ești sigur c-a căzut acolo?
–
Bulă și Bubulina în mașină…
Deodată Bulă zice:
– În curba asta mi-am pierdut viața…
Bubulina:
– Ai de gând să spui asta de fiecare data când trecem prin fata bisericii unde ne-am căsătorit?
–
Bulă:
– Când am fost la vânătoare în Africa, am întâlnit un leu. Am pus pușca la ochi și am tras, dar nu l-am nimerit. Am tras în continuare până am rămas fără muniție. Atunci am luat-o la fugă. Leul după mine. Am avut mare noroc că leul a alunecat și am reușit să scap.
Ștrulă:
– Eu, în locul tău, aș fi făcut pe mine.
Bulă:
– Dar pe ce crezi că a alunecat leul?
–
Bulă și Ștrulă, la închisoare:
-Tu cum ai ajuns aici?
-Tinerețe fară experiență…
-Cum tinerețe, când ai peste 60 de ani?
–Da, dar avocatul meu avea doar 25.
–
Bulă:
– Chelner!
Ospătarul:
– Da, domnule?
Bulă:
– Poți să-mi prăjești puțin puiul? Că îmi mănâncă toată salata din farfurie.
–
Un șofer gonea pe strada cu peste 100km/h. Când deodată îi apare în fașă o pisică. Dă peste ea și îl vede pe proprietarul pisicii furios. Coboară din mașină și îl întreabă pe proprietar:
– Domnule, îmi pare nespus de rău, dar se pare că v-am accidentat mortal pisica. E vreun fel în care mă pot revanșa?
Bulă:
– E unul… depinde, dacă știi să prinzi șoareci.
–
Bulă:
– Odată cu mâna fiicei mele, ginerele mi-a cerut un împrumut de zece mii de dolari şi maşina, până o să-şi cumpere el una nouă.
Ștrulă:
–Şi ce ţi-a înapoiat din toate astea?
-Pe fiică-mea.
Un banc din Canada, de la prietenul Virgil Glăvan, și gluma grafică a zilei care mi-a venit din enșpe surse – Ion Fercu, Adrian Vasiliu, Mihai Dinu Gheorghiu, Dan Cristian Ionescu, Julietta Mihai etc. La fel de des mi-a sosit un scurt banc pe aceeași temă – Prigojin a murit pentru că a căzut de pe geamul avionului!
Meserie și inginerie
Inginerul, de ceva timp se uită într-o fântână largă si foarte adâncă.
-Nu înțeleg, a spus el în cele din urmă. Si de ce ați instalat o lumină atât de puternică pe fundul fântânii?
-Nu știu, a spus muncitorul. Am făcut totul în conformitate cu desenele tale.
Ia inginerul planul construcției, se uită un pic, îl întoarce cu susul în jos:
-Idioților! Trebuia să construiți un far!
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
