- Hristos a înviat!
Trei poeme pascale din AD 2018/ 5778
Poem pascal
Prietenii în sărbătoare sînt departe, la mii de leghe,
dar îmi amintesc sărbătorea aceasta, lungile șiruri
de sărbători ca niște perle pe un fir elastic de mătase,
de parcă acum, în aceste zile, s-ar petrece –
gustul pîinii nedospite muiate în lapte sau ceai de mentă,
cu doar un strop de miere, un vîrf de linguriță,
prăjiturile acum interzise, iar prin crăpătura dintre perdele
frumosul sfeșnic de argint cu șapte brațe simetrice
al Doamnei Rozica cu lumânări palpitînd în penumbră.
Și chitara cu șapte corzi a Ellei zbîrnîind pe sub vocea
ei catifelată, cu accent nemaiauzit din Odessa –
și era sărbătoare cînd mergeam în vizită, să ne cînte,
mereu în hainele bune, eu cu pantaloni lungi
în orice anotimp, că Ella era singură și așa se cuvine!
Iar cînd sărbătorile noastre și sărbătoriloe lor cădeau
unele peste altele, trocul culinar era o nebnnie
și era o nebunie și să crezi că nu se va încheia vreodată!
Și sfîrșitul a sosit fără să ne dăm seama, cu fiecare plecare,
cu fiecare îmbrățișare de pe urmă și cu toate urările de bine,
care se cuveneau – și totul s-a sfîrșit în ziua, în seara,
în noaptea unui mare cutremur. Puțin înainte de Paște…
30 Martie – 1 Aprilie 2018
Povestea
Era primăvara, mergeam spre cinci ani, și silabiseam cartea
prin silința bunicii Ruxandra, citeam fermecat și spăimos
și nu voi ști niciodată, eu niciodată nu voi ști dacă farmecul
și dacă groaza veneau din carte, din poveștile fantaste
sau doar pentru că știam de-acum legătura nevăzută
dintre cuvinte și lume și dintre cuvintele însele
și cum am mai spus că eu și numele scris de mine
eram cumva același lucru, poate aceeași ființă…
Dar la biserică mergeam de multă vreme, de cînd puteam
merge pe picioarele mele ținut de mînă de bunica Ruxandra,
tezaurul nesfîrșit, netulburat de credință al casei noastre.
Și la treisprezece ani, prin comuniune cu mine,
n-am mai mers la biserică, care părea să sune a pustiu,
îngerii transparenți nu mai bîntuiau văzduhul afumat,
n-am mai ținut postul, am descoperit ceva înăuntru,
ceva mai fierbinte decît flacăra lumînărilor, mai parfumat
decît toată smirna și toată tămîia din lumea aceasta…
Am înțeles de ce mereu în același moment, la slujbele
de rînd sau la marile sărbători, pe bunica o lăsa puterea
picioarelor și-mi spunea – hai să mergem acasă…
Și la mitropolie intram doar în lungi după-amieze de vară,
cînd soarele, prin vitralii, desena colorat piatra podelei
și lumina ochilor mei se amesteca cu lumina aceea spectrală,
fuzionau amîndouă pînă simțeam respirația ritmică
a unui spațiu, a unui timp în care intram ca-ntr-o găoace,
într-o întoarcere spre clipa dinaintea marelui bang,
de dinaintea alungării în această ipostază feroce a lumii.
Și vinul nu rămîne cum a fost el sortit în carte să fie
dacă îl torni într-un potir ciobit și murdar, așa cum
nici Domnul n-a angajat slujbași să împrăștie harul…
3 – 4 Aprilie 2018, în Iași
Pastel în durată…
Din rugii viței de vie ieri tăiate, din focurile
presărate peste cîmp și din parfumul caprelor –
un ied alb sare ritmic după o ramură înmugurită
care s-a strecurat imprudent printre scînduri -,
mai întîi, apare înscenarea agrestă din romanul
cretan al lui Nikos, apoi scena princeps din ieslea
lipită de marginea unui deșert sărac și filmul curge
printre măslinii care umplu dealul cu nume de munte
și mai departe, mai departe, trei zile dilatate, apoi
contractate într-un timp condensat, timpul sărbătorii.
Și se aud în noapte, de peste dealuri, de la poalele
zdrențuite ale crîngului cu mugurii explodați,
se aud vocile cîntînd osana, osana și aleluia,
peste mormintele crescute în panta ușoară.
Și prima zi se ascunde în noapte de parcă
ar fi vorba despre ultima, despre cea din urmă zi…
Numai prunii sălbateci și-au scos jerbele albe
la defilare…
8 – 10 Aprilie 2018
2.Semnalări amicale…
- Teatrul Național Craiova – Poduri de teatru…
Am primit de la poetul Nicolae Coande anunțul despre acest eveniment teatral cu totul deosebit, care s-a desfășurat vreme de patru zile la Craiova. Felicitări și mult succes!
Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, gazda și co-organizatorul, împreună cu Fundația Shakespeare, al Festivalului Internațional Shakespeare, eveniment de renume mondial ajuns la cea de a XIII-a ediție, a organizat in perioada 20-23 Aprilie 2023 evenimentul PODURI DE TEATRU. Evenimentul a marcat și împlinirea a 50 ani de la construirea clădirii Teatrului Național din Craiova, clădire emblematică a municipiului Craiova și locul în care numeroase evenimente culturale au prins viață și s-au bucurat de aprecierea publicului, a criticilor de teatru și a presei de specialitate.
- Trei evenimente PEN România
Au avut loc trei evenimente cu PEN organizator principal sau partener: la București, la Sibiu și la Arad.
La București s-au reluat Seratele PEN, inițiate de Magda Cârneci. Ruxandra Burcescu & Andrei Zbîrnea au conceput evenimentul, care a avut ca temă Libertatea cuvântului. Focus – Ungaria, Iran, România. Au participat Fatma Yilmaz, Liana Ganea și Péter Demény.
La Sibiu, în cadrul Olimpiadei Naționale de Limba și Literatura Română, a avut loc pe 20 aprilie, în Aula Magna a Universității „Lucian Blaga” (str. Lucian Blaga 2A), o discuție despre poezia contemporană, organizată de ULBS, împreună cu Ministerul Educației & Inspectoratul Școlar Județean Sibiu – și cu PEN România ca partener. S-a chemat Provocări ale poeziei contemporane. Lecturi și dezbateri. Au participat Svetlana Cârstean, Dan Coman, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu și Radu Vancu. Moderator a fost Andrei Terian.
La Arad, a avut loc o nouă ediție a Festivalului Ștefan Aug. Doinaș, la care PEN România este deja partener tradițional. Tot Lia Faur s-a îngrijit de el și de data aceasta.
Tema din acest an a festivalului a fost cât se poate de actuală: Despre literatură, război și „limba moldovenească”. Au fost invitați Vitalie Ciobanu, Nina Corcinschi, Maria Pilchin, Ivan Pilchin, Anda Vahnovan (Republica Moldova) și Alessandro Zuliani (Italia).
Trebuie să recunosc că mai tinerii – și mult mai tinerii! – mei colegi sînt deosebit de activi..
Pentru mai multe informații privind activitatea PEN Centrul Român, puteți consulta pagina web a organizației! http://www.penromania.ro/
III. Cristian Teodorescu și Dan Lungu despre „starea Uniunii”…
Un articol de Cristian Teodorescu și un interviu pe care acesta i-l ia lui Dan Lungu, doi prozatori, al doilea și sociolog, despre „starea Uniunii”, a Uniunii Scriitorilor desigur… Un subiect care nu ar trebui să mă intereseze, dat fiind că am plecat din această organizație încă din decembrie 1995, după o ședere de vreo șase ani, înainte de a începe seria de cinci mandate a actualului președinte. Mă interesează numai pentru că am prieteni în organizație, cum am și prieteni excluși sau plecați din ea, ba chiar și alții care nu doresc să-i devină membri. Cele două intervenții încearcă să explice și asemenea situații, nu doar starea electorală și globală a USR…
https://www.catavencii.ro/reales-fara-congres/
- Adrian Grauenfels – Nepotul lui Rameau…
Cel de-al șaisprezecelea volum de traduceri propus de poetul Adrian Grauenfels cuprinde un florilegiu de poeme traduse în românește din ebraică, germană, spaniolă, arabă etc. Unele poeme sînt traduse „cu ajutorul doamnei Deep. L”. Antologia se încheie cu un frumos poem în proză semnat A. G. Lectură plăcută!
Dă clic pentru a accesa 62b9aa_7784454e43f048429a8884683598b097.pdf
- O veste bună despre Bogdan Suceavă…
Am primit o veste foarte bună, înainte de Paște, în privința prietenului nostru, scriitorul și matematicianul Bogdan Suceavă, profesor la California State University, Fullertton, unde este profesor. Prietenului nostru i-a fost decernat L. Donald Shields Excellence in Scholarship and Creativity Award, pentru anul 2023. Vestea mă bucură, cum îmi place discursul, un frumos aliaj de elogii, meritate, și de amintiri, susținut de președintele CSUF cu prilejul ceremoniei de conferire a premiului. Felicitări, Bogdan, și, cum spunem noi, ține-o tot așa!
3.De la prieteni – Gabriel Chiriac
Un nou poem de la prietenul nostru Gabriel. Știți cum e – exil de bunăvoie sau prin expulzare, exil exterior sau interior, locuire în zona nimănui, totuna… Îmi place poemul.
Exil
Am fost exilați de pe pământurile noastre natale,
pe drumuri întortocheate, prin țări necunoscute,
prin peisaje străine și cuvinte incomode
Prinși între mai multe lumi,
cu inima frântă în două, chiar dacă
rădăcinile noastre se întind departe, în vechime
Ne amintim de mirosul pământului nostru,
de vocile străbunilor noștri,
de cântecele copilăriei și bucuriile trecutului
Acum însă suntem aici,
printre oameni noi și obiceiuri noi,
încercând să ne găsim locul și integrarea
Dar uneori ne simțim ca niște păsări rătăcite
într-un cer nesfârșit de întins în necunoscut,
căutând, încă, un loc pe care să-l numim acasă
Și totuși, în ciuda exilului nostru,
în ciuda distanței dintre noi și rădăcinile noastre,
în ciuda suferințelor și tristeților,
suntem încă noi înșine,
încă suntem aici,
încă suntem vii.
4.Tot de la prieteni – Radu Mârza
Și iată, poetul nostru revine la Muză, ba chiar și Muza la el, în ciuda neliniștii…
Noaptea
Muza mea e capricioasă,
foarte capricioasă.
Mă caută mai ales
În liniștea nopții,
când dau să adorm.
O salut și cuvintele încep
să curgă unul după altul,
cu sens.
Vers după vers.
Poezia se scrie singură, frumos,
cu sens.
A doua zi, îmi amintesc de ea
și, încântat, dau să o scriu.
Muza cea capricioasă
se joacă cu mine,
cuvintele au dispărut,
versurile s-au pierdut,
ca un fir de apă în nisip.
Îmi vine să blestem
Muza cea capricioasă,
dar i-am găsit ac de cojoc.
Pe noptieră mi-am pregătit
niște foi de hârtie și un creion.
Aprind lumina și scriu
Poezia.
De atunci, Muza mai că
nu mă mai vizitează.
5.Tot de la prieteni – Camelia Iuliana Radu
Muza lui Radu, mai sus, și acum muzoiul Cameliei! Interesant e cum s-a ajuns la această asociere. După ce-am primit poemul lui Radu, mi-a dat seama că, în ultima vreme, am postat numai poeme de poeți, nu și de poete. Nu că m-ar interesa vîrsta, genul sau maniera de scrie poezie a autorilor, dar cum de obicei e un anume echilibru, m-am gîndit să-l restabilesc. Nici nu aveam chef să mă trezesc cu insinuări din partea lui Untel/ Untelle că aș fi misogin sau, doamne iartă, orientat greșit! Așa că i-am scris Cameliei, pentru că e o poetă foarte bună și comunicăm frecvent pe mail, să-mi trimită un poem nou. Am dat send și cînd am intrat în inbox, am constatat că era un mail de la Camelia cu un poem atașat! Mesajele se intersectaseră, e clar, dar mi se pare un bun argument în favoarea telepatiei! Mulțumesc, Camelia, poemul e foarte bun…
Muzoiul meu e sclifosit
un bărbat răsfățat și singuratic
apare și dispare când mă astept mai puțin
nu spune nimic atunci când vine
doar mă privește
eu îi spun că mă doare vorbitul singură
să nu mai plece să nu-mi mai lase zilele vraiște
îi spun la un pahar de vin ce mă încântă îi spun totul
și cred că îi place mai mult cum îmi tresaltă sânii
nu povestea
așa că bea și tace
tot felul de gânduri de-aș înșira în lungile nopți
privirea lui răspunde că nu înțelege
am învățat să traduc să plâng pe limba lui veche
să cânt fără cuvinte să agonizez
iar el mă ia în brațe ca un tată ca un iubit ca un copil
care a crezut că și-a pierdut mama
îmi pătează mâinile cu saliva lui de argint
când mâinile mi le sărută în somn
și
mai ales
mai ales uneori mă face să uit totul
să arunc viața de fiecare zi în hăul întunecat
deschis întredeschis în pieptul lui
pare nepăsător
dimineața mă trezesc mai singură ca ieri
același ieri repetat ca o mantră goală
e un bărbat frumos care pleacă
și sunt geloasă pe misterul disparițiilor sale
nu povestește nimic
iar eu nebună vad tot felul de vieți
la care nu voi lua parte niciodată
și îi scriu și foile dispar și plâng și iar scriu
și iar plâng
dar nu se întâmplă nimic
doar țin minte o dragoste chinuitoare
cu un bărbat mereu nemulțumit
care nu uită să vină
totuși
6.Shakespeare – Sonete…
Marele Will, împreună cu eminentul său traducător în românește, poetul Adrian Vasiliu, au hotărît să ne ofere drept dar de Paște un nou poem… Să ne bucurăm!
Sonetul XLIV
If the dull substance of my flesh were thought,
Dacă din ce-s făcut ar fi doar gând,
Distanța mare nici că m-ar reține;
În ciuda ei, eu aș putea oricând
Din depărtări s-ajung până la tine.
N-ar mai conta atunci în care zări
Pe acest pământ, departe, m-aș găsi
Căci sprinten, gândul, peste mări și țări
De-ndată ce-ar gândi ar și sări.
Dar vai, mă roade gândul că nu-s gând
S-acopăr mile-n zbor când ești plecat,
Făcut mai mult din apă și pământ,
Trebui’ s-aștept un timp cu-al meu oftat,
Primind din leneș lutul întrupării
Doar lacrimi, semn al jalei fiecărui.
Traducerea: Adrian Vasiliu
7.Rîdem din răsputeri…
Am ales un banc și o glumă grafică științifice, ca să spun așa – teoria gravitației în poză, cea a relativității în glumă.. Poza mi-a venit de la profesorul Septimiu Chelcea, gluma de la Willy Shalev.
Einstein pe înțelesul tuturor
-Domnule profesor, eu nu înțeleg teoria relativității…
-Ok, spuneți-mi, vă rog, trei fire de păr sînt multe sau puține?
-Puține!
-Așa, dacă sînt pe cap, dar dacă sînt în ciorbă?
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
