1.BCU Iași și Polirom – Expoziție N. Steinhardt
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi a organizat, în parteneriat cu Editura Polirom, în perioada 27 iunie – 29 iulie 2022, expoziţia documentară „N. Steinhardt (1912-1989)”, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naştere. Deschiderea oficială a expoziţiei a avut loc miercuri, 29 iunie 2022, în Aula bibliotecii centrale universitare ieşene. Invitaţi: George Ardeleanu (Universitatea din Bucureşti), Ioan Alexandru Tofan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) şi Emanuela Stoleriu (referent editorial Polirom). Îmi pare rău că nu am reușit să anunț la timp vernisajul, dar expoziția este deschisă vreme de o lună!
2.De la prieteni… Traducere – Sonetul V, de William Shakespeare
În aceste vremuri de caniculă mereu în creștere, poate ne va răcori puțin lectura celui de-al cincilea sonet al lui Shakespeare, în excelenta versiune românească a poetului Adrian Vasiliu…
Sonetul V
Those hours, that with gentle work did frame
Acele ore, care-au desenat
Privirii minunații ochi, duios,
Vor fi tirani aceleiași de fapt
Tot ele distrugând și ce-i frumos;
Căci timpul poartă vara ne’ncetat
Către hidoasa iarnă, s-o omoare;
Seva îngheață, frunze moarte cad,
Splendoarea stă-ngropată sub ninsoare:
Dacă esența verii, distilată,
În sticla cu parfum nu s-ar găsi,
Splendoarea de splendoare-ar fi privată
Nici ea, nici amintirea-i n-ar trăi:
Flori distilate iarna de-o-ntâlnesc
Pierd corpul doar; dar prin parfum trăiesc.
- Eu sunt Ave! (8)
27 iunie… Astăzi am împlinit 11 săptămîni și am primit un cadou! Femeia care stă de vorbă cu mine cînd vine în vizită la noi mi-a adus un vas în care să stau, mai mare! Și e de lut, ceea ce e mult mai sănătos pentru noi, plantele. M-am și mutat în noul vas, despre care am aflat înainte de a-l vedea, copacul de lîngă balcon l-a văzut imediat și mi-a transmis vestea bună. Am și o nouă cameră, cea din mijlocul apartamentului, unde stau pe birou. De altfel, am crescut așa de mult, încît vîrful îmi ajunsese aproape de partea de sus a pervazului pe care stăteam înainte. Aici, copacul cel mai înalt, arțarul, se vede spre dreapta, dar îl am în față pe al doilea copac ca înălțime. Și se văd mai bine și ceilalți copaci, inclusiv nucul pe care abia îl zăream înainte. Femeia și omul care stau de vorbă cu mine au spus că mă voi simți bine în noul vas o bună bucată de vreme, iar dacă va fi nevoie, vor căuta altul și mai mare. Dar deocamdată urgența este să găsească un băț lung și drept cu care să mă sprijine. Sînt înalt și subțire așa că am nevoie de această cîrjă, mai ales că am pornirea să mă îndrepta spre fereastră, de unde vine lumina. Interesant. Noi, copacii, avem nevoie de baston în copilărie și la tinerețe, oamenii poartă așa ceva cînd încep să îmbătrînească…
4.Tot de la prieteni… Adela Rachi…
Tocmai am primit vestea bună că Adela noastră cea de peste Ocean și-a terminat noul volum de poezii. Nu mai știu dacă e al patrulea sau al cincilea, dar din ceea ce am văzut pînă acum este un volum foarte bun. Vestea a sosit însoțită de două poeme pe care nu le știam. Îmi plac foarte mult… Iată unul dintre ele:
pe lumină
cum aș putea face o rugăciune din poemul acesta?
fiecare respirație ne întoarce spre Tine fără să știm
pe lumină. în mijloc de zi
atunci mă pierd
și tot atunci aș vrea să mă regăsesc
fie și numai pentru câteva secunde
dar orele se repetă la nesfârșit
suferințe de neimaginat trec granițele
în flăcări
și totuși câtă ipocrizie tristețea aceasta
care nu e a noastră
glonțul nu lovește aproape
sângele nu ne stropește hainele
curate
trupul plin de dorințe.
închid ochii și simt gustul primitor
al întunericului
mai ales cum se întinde peste tot ceea ce încă există
orbirea oamenilor care se laudă chiar cu orbirea
(formula perfectă a Fericitului Augustin)
iar tu de ce ești aici?
ai venit să plângi alături de mine?
spațiile dintre coloanele de tancuri –
scena improvizată a unui regizor ratat
sub șinele lor
o iarbă nevinovată se stinge
ploaia nu mai coboară.
un bici înecăcios
pedepsește o parte din cer
și păsările se rostogolesc
undeva deasupra norilor
timpul se descompune pe caldarâm
sfârșitul nu mai poate fi imaginat
așa cum o făceam altădată
memoria
— un vulcan Stromboli cu erupții slabe
nu mai distruge nimic în afara
restului de suflet
stau aici printre o nebunie de gânduri
cumpăr un buchet de flori
și nici măcar nu știu pentru cine
5.Bancurile săptămânii…
Am mai avut grupaje amuzante cu avocați, fie eu americani, români sau de aiurea, dar acesta chiar mi se pare tare, așa că îi mulțumesc lui Dan Cristian Ionescu. Iar pentru gluma grafică profesorului Septimiu Chelcea… Avocați americani la bară, prostie cu ștaif de Harvard… Cele ce urmează au fost extrase dintr-o carte numită „Disorder in the American Courts” și sunt lucruri reale, spuse în timpul proceselor, publicate apoi de reporteri specializați în relatarea proceselor.
AVOCATUL: Această astenie gravă vă afectează memoria?
MARTORUL: Da.
AVOCATUL: În ce fel vă afectează memoria?
MARTORUL: Uit.
AVOCATUL: Uitați? Ne puteți da un exemplu de ceva pe care l-ați uitat?
……………………………………
AVOCATUL: Doctore, e adevărat că dacă o persoană moare în somn, el nu-și va da seama de treaba asta până a doua zi dimineața?
MARTORUL: E adevărat că dumneata chiar ai trecut examenul de barou?
……………………………………….
AVOCATUL: Fiul cel tânăr, cel de douăzeci de ani, ce vârstă are?
MARTORUL: Are 20, cam ca și IQ-ul d-voastră.
………………………………………..
AVOCATUL: Erați de faţă când v-a fotografiat?
MARTORUL: Glumiți ?
……………………………………….
AVOCATUL: Deci data conceperii (bebelușului) a fost 8 August.
MARTORUL: Da.
AVOCATUL: Și ce făceați dumneavoastră, tatăl, atunci ?
MARTORUL: Cam ce credeți că făceam ?
…………………………………………..
AVOCATUL: Ea avea trei copii, așa e?
MARTORUL: Da
AVOCATUL: Câți din ei erau băieți?
MARTORUL: Niciunul
AVOCATUL: Era vreunul din copii fată?
MARTORUL: Onorată Curte, cred că am nevoie de un alt avocat. Pot să-mi iau un alt avocat?
…………………………………………….
AVOCATUL: Cum s-a încheiat primul dumneavoastră mariaj?
MARTORUL: Prin moarte.
AVOCATUL: Și prin moartea cui s-a încheiat?
MARTORUL: Încercați să ghiciți!
……………………………………………….
AVOCATUL: Puteți descrie individul?
MARTORUL: Cam de înălțime medie și purta barbă.
AVOCATUL: Era bărbat, sau femeie ?
MARTORUL: În afară de cazul în care era vreun Circ în oraș, aș merge pe varianta bărbat.
…………………………………………………
AVOCATUL: Doctore, câte din autopsiile pe care le-ai făcut au fost pe oameni morți?
MARTORUL: Toate. Cei încă vii… se zbat prea mult!
………………………………………………..
AVOCATUL: Vă amintiți la ce oră ați examinat trupul?
MARTORUL: Autopsia a început la ora 8.30 p.m.
AVOCATUL: Și d-nul Denton era mort în acel moment?
MARTORUL: Dacă nu, în mod sigur a fost până am terminat autopsia!
……………………………………………….
AVOCATUL: Ești calificat să dai o mostră de urină?
MARTORUL: Dar dumneata chiar ești calificat să pui întrebări?
………………………………………………….
AVOCATUL: Doctore, înainte să faci autopsia, ai căutat să vezi dacă mai avea puls?
MARTORUL: Nu.
AVOCATUL: Ai controlat tensiunea?
MARTORUL: Nu..
AVOCATUL: Ai verificat dacă mai respira?
MARTORUL: Nu.
AVOCATUL: Deci e posibil ca pacientul să fi fost încă viu atunci când ai început autopsia?
MARTORUL: Nu.
AVOCATUL: Cum poți fi sigur, Doctore?
MARTORUL: Pentru că creierul lui stătea pe o tăviță pe biroul meu.
AVOCATUL: Înțeleg, dar nu ar fi putut totuși ca pacientul să fie viu, în ciuda acestui lucru?
MARTORUL: Ba da, e posibil să fi fost viu și să practice avocatura!
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
