1.Premiile Leibniz 2022
Au fost anunțați laureații Premiilor Leibniz 2022, acordate de Societatea Leibniz România, pentru lucrări apărute anul trecut. Juriile specializate pe domenii au decis volumele cîștigătoare din cuprinsul celor nominalizate. Palmaresul poate fi citit mai jos. Îmi amintesc că acum exact un an, primeam acest premiu pentru traducerea în limba germană a poeziilor mele realizată de poetul și traducătorul Christian Schenk. Trece vremea….
Premiul Leibniz 2022
Premiul Leibniz – Valerie Debuiche, Leibniz et l`expression, Aix-en-Provence, Presses Universitaires de Provence
Motivația juriului: pentru punerea în evidență a legăturii profunde ce există între știință și metafizică, la Leibniz, prin intermediul categoriei ,,expresie”.
Premiul Leibniz pentru Filozofie – Andrei Vieru, Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate, București, Humanitas
Motivația juriului: pentru spațializarea logicii modale, pusă în relație cu filosofia politică și pentru o solidă teoretizare a democrației liberale bazate pe o libertate bine delimitată.
Premiul Leibniz pentru Traducere – Marilena Vlad, Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cerească, Iași, Polirom
Motivația juriului: pentru transpunerea în limba română actuală a unei lucrări fundamentale de spiritualitate ce prezintă, prin intermediul ierarhiilor îngerești, maniera complexă în care lucrează providența divină.
Premiul Leibniz pentru Proză – Norman Manea, Umbra exilată, Iași, Polirom
Motivația juriului:Cu cel mai recent roman al său, Umbra exilată, apărut la Polirom, în 2021, Norman Manea revizitează temele-cheie ale universului său romanesc și eseistic, luîndu-l ca partener, în această călătorie retrospectivă, pe Peter Schlemihl, personajul lui Adelbert von Chamisso, eroul care și-a vîndut umbra, prototipul victimei nefericite. Un roman-colaj, dens și original – considerat de Alberto Manguel o capodoperă –, în care trama narativă este întreruptă frecvent de inserturi textuale străine, aparținînd unor autori diferiți – oameni de știință, jurnaliști, scriitori, eseiști și critici literari –, care pun într-o perspectivă universală povestea personală a nomadului autoexilat în Lumea Nouă, la sfîrșitul epocii comuniste. Dacă emigrația și exilul constituie realități cotidiene în lumea de azi, Norman Manea demonstrează convingător, prin paginile sale de mare rafinament stilistic, că exilul face parte dintotdeauna din condiția umană, fiind înscris în ADN-ul ființei noastre.
Premiul Leibniz pentru Poezie – Ruxandra Cesereanu, Sophia România, Bistrița, Max Blecher
Motivația juriului: Poemele din Sophia România, izbînda estetică a unei inteligente și rafinate reflecții poetice asupra relațiilor dintre ființa umană și acumulările de azi ale fenomenul imprevibil al comunicării, mărturisesc o voință de reumanizare transpusă printr-un discurs ce acumulează rămășițele unei lumi alienante. Rezultat a cel puțin două povești împletite – una vizează destinul istoric al unei țări, cealaltă antrenează ființa într-un joc (pe email) identitar extrem, cartea prezintă Umanul în oglindire și Aproape-umanul. De aici, o tensiune în creștere, uneori corozivă, alteori ludic-juvenilă, susținută, turată pe tot parcursul scrierii. Totul conduce însă la ideea de boală – o boală, ca esență a omenescului, capabilă să o umanizeze chiar și pe Sophia.
Premiul Leibniz pentru Știință – Cristian Presură (coord), Istoria fizicii din România, Bucuresti, Editura Academiei
Motivația juriului:pentru coordonarea unei lucrări de referință cu privire la marile domenii ale cercetării românești din fizică, reușind punerea în lumină a diversității de preocupări și contribuții științifice ale fizicienilor din România.
2.225 ani Heinrich HEINE
Se împlinesc 225 de ani de la nașterea marelui poet german Heinrich Heine. Îmi face plăcerea să postez cu acest prilej versiunea românească, realizată de poetul și traducătorul Christian Schenk, a poeziei Lorelei. O poezie pe care în liceu o învățasem în original. În primul rînd, desigur, pentru că mi-a plăcut foarte mult. Dar am avut și un motiv mai pragmatic. Dacă la teza de germană scriai corect poezia indicată, nota pleca de la șapte…
LORELEI
Eu nu ştiu ce-i astăzi cu mine
De ce gânduri triste-mi răsfir!
Un basm din vremuri străbune
Îmi fulgeră iar amintiri.
E seară şi-n aer pluteşte
Un ritmic tact de pe Rin,
O stâncă din mijloc sclipeşte
Sub soarele morţii-n declin.
Acolo, pe vârf, minunată,
Stă zâna cu părul bălai,
Îşi piaptănă părul şi cată
Spre maluri din dulcele-i rai.
Un piaptăn de aur o mângâie
Şi cântă un cântec vrăjit,
Natura toată reînvie
Şi valurile au amuţit.
Pescarul de jos o priveşte
Vrăjit în al nopţii mister.
Totul în jur străluceşte
Şi el e cu ochii spre cer.
S-a dus pescarul în valuri
Murind într-o lună de mai
Şi asta a făcut-o-ntre maluri
Cu cântecul ei Lorelei.
Traducere Christian W Schenk
3 .De la prieteni – Vasile GOGEA
Cînd am citit „ultima filă”, am simțit că se sparie gîndul și am cerut lămuriri. Fratele Vasile m-a liniștit, e ultima filă din acest caiet, iar melcul nu se retrage din literatură, ci intră numai în hibernare. I-o doresc plăcută – și scurtă!
Misterul melcului
Când moare melcul, nu se știe –
poate în somn, sau poate-n vis –
și cripta i-o găsim mereu pustie
căci el, deja, e-n paradis.
4.William Shakespeare – Sonetul XXVII
Tocmai sosește un nou sonet de-al Marelui Will în inspirata traducere a poetului Adrian Vasiliu…
Sonetul XXVII
Weary with toil, I haste me to my bed,
Frânt de la muncă, mă reped în pat,
Plăcut repaus oaselor sleite;
Atunci începe-un drum imaginat
De minte, pe când trupul se destinde.
Căci gândurile mele, de departe
Încep pelerinajul către tine,
Și-mi țin pleoapele larg deschise-n noapte
Să văd, ca orbii, în întunecime.
Atât că-nchipuirea minții mele
Orbirii mele umbra ta-i prezintă,
Un juvaer în miezul nopții grele,
Pe care-o face luminos de blândă.
Da! Trupul ziua, mintea mea în noapte,
Din vina noastră, de răgaz n-au parte.
Traducerea: Adrian Vasiliu
5.Tot de la prieteni – Gabriel CHIRIAC
Din motive conjuncturale, prietenului nostru Gabriel nu prea îi merge lucrul la roman. În schimb, îl mai vizitează poezia, cum puteți constata mai jos, citind acest poem foarte bun.
Câți dintre noi
Câți dintre noi trec tăcuți prin timp și timpuri
cu ani povară și cu întrebări nepuse și nespuse?
Câți dintre noi poartă în ochi tristețile neîmplinirilor
mărturisite de o singură lacrimă, scursă timid printre gene?
Câți dintre noi asfințesc într-un amurg discret și-apoi se duc
cu gândurile la ce-ar fi fost dacă uitate-n memorie?
Fără zbaterea rostirii, zilele își pierd pe rând împlinirea năzuințelor,
și amânarea ne va pierde-n ceață.
Dacă nu ieri, poate azi,cu siguranță însă mâine.
Și vom sfârși în jumătăți, chiar și sferturi, mototolite
la coșul de gunoi al timpului.
Doar gândul pus în vorbă și înfăptuire
îți dă putere să auzi respirația plină a vieții,
Chiar și atunci când peste Styx alături de Caron
Tu vei trece
- Rîdem din răsputeri…
Sosite de la scriitorul Horia Dulvac… Și o glumă grafică de la profesorul Septimiu Chelcea, Bănuiesc că ipochimenul din stinga, care reușește imposibilul, este cel mai celebru schior din țărișoară…
– Copii, acei dintre voi care faceți fapte bune la școală veți merge in rai, iar cei care veți face fapte rele, veți merge in iad!
– Dar, doamna învățătoare, să înțelegem că nimeni nu iese în viața din școala asta?
Ce îmi place spiritul Crăciunului! Ieri am văzut un tip bogat care își oferea ceasul de aur unui om al străzii, care nu avea nimic altceva decât hainele de pe el, o sticlă de whisky și un cuțit.
– Doamna Bacovia, îl lăsați pe George sa se joace cu noi?
– A zis că așteaptă puțin să plouă și iese afară!
Declarație de dragoste românească: „Fără tine, Brăila e Galați”…
Pe măsură ce citeam aceste ziceri ironice despre brandurile economiei socialiste, cu care ne mai consolam, mi le aminteam, laolaltă cu produsele pe care le evocau. Ba chiar, mi-am mai amintit unul, despre celebra ciocolată care pare să fi premers Viagra! Oricum, îmi amintesc că mă amuzam de un amic care se lăuda cu performanțele obținute după îngurgitarea a patru-cinci ciocolate și a două sticle de bere. Îi mulțumesc lui Alin Munteanu pentru expediție. Și poetului Nicolae Turtureanu pentru gluma grafică…
@ Vreți să cuceriți femeia? Folosiți săpunul Cheia!
@ Moarte sigură cu cobra, dar mai sigură cu Mobra!
@ Cu motoreta Carpați, stați în cur și reperați!
@ Nu mai fumați țigări Kent, că vă lasă impotent!
@ Vreți să deveniți bărbați? Fumați doar țigări Carpați!
@ Sifilisul de Constanța face tenul ca faianța!
@ Pînă și-mpăratul Nero se spăla la cur cu Dero!
@ Pasta de dinți Cristal face dinții ca de cal!
@ Dacă bei țuică de prună orice babă-ți pare bună!
@ Mîncați coji de mere verzi și ajungeți somalezi!
@ Sutien de Cluj-Napoca face țîțele ca roca!
@ Bonus de la mine: Ciocolata Postăvaru face p… cum e paru!
Dicțioar explicativ pentru uzul lingviștilor… Am mai văzut asemenea dicționare, dar acesta, primit de la scriitorul Horia Dulvac, este cel mai cuprinzător. Și o glumă grafică, în limbaj matematic, sosită de la Dan Cristian Ionescu. Am recunoscut deja cifrele, semnele operațiilor, ba chiar și cîteva alte simboluri!
ABUZ = fără buze
ACRU = unitate de măsură a acrelii. Ex: Tata are o soţie de 3 acri şi o soacră de 5.
ACTRIŢĂ = matriţă pentru fabricarea acelor
AMÂNAT = fără mâini
AMPULĂ = amintiri din tinereţe
APOI = apă mare
APOPLEXIE = stare de disconfort creată de apa provenită de la vecin, neconvenţional, prin tavan
AŢÂŢAT = fără sâni
BASCĂ = femeie din Pirinei, cu marginile îndoite înăuntru
BIRMANIA = predispoziţie maladivă a unui ministru de finanţe de a pune noi taxe şi impozite
BIROCRAŢIE = democraţie originală, bazată pe încasarea cat mai multor biruri, cam ca la noi
BIZAR = zar dublu
BOSUMFLAT = şef supraponderal
CELULOZĂ = boală căpătată în închisoare
CHILOT = moldovean ce chilotează un avion
COLONEL = intestinul subţire
COMBINEZON = lenjerie uşoară, transparentă, purtată de lucrătorii de pe combine
GHINIOANE = varianta moldovenească pentru ardelenescul „Bine, Ioane”
ÎMPRĂŞTIERE = rezultatul procesului prin care beţivii se fac prastie
ÎNCHINARE = transport către China
ÎNFOCARE = transformare în focă
ÎNVINUIRE = procesul de fermentare a mustului
ÎNVIORAT = prevăzut cu vioară
LEŞINĂ = pe unde circulă „le tren”
MĂCEL = mac mic
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
MICROSCOP = scop mărunt
MOPS = câine care a făcut ceva box la viaţa lui
MOLIERE = cutiuţe în care se păstrează naftalina
MONOLOG = olog de un picior
NASOL = amintiri despre viitor
NASTURE = plasture pentru nas
PAPANAŞ = naşul Papei
PAPARUDE = rudele Papei
PIRELLI = firmă care a dat faliment când or venit moldovenii cu „firma pi buni”
PIRON = locul unde opreşte trenul în gara din Iaşi
SEXOLOG = olog de …
SCARABEU = cetăţean ce locuieşte la bloc, la scara a doua; din aceeaşi familie de cuvinte se cunosc scaraceu şi scaradeu
SCUMPETE = termen drăgăstos adresat femeii iubite pe timp de inflaţie
SOIOS = de soi
TRACTOR = actor cu mult trac
TUTUN = a-a-arma de-de-de a-a-artilerie
ŢURŢUR = sunetul soneriei, iarna
VEDETĂ = nava mică de război care se bucură de o deosebită popularitate
YETI = filmul lui Spielberg, „E.T.”, pe ecranele Iaşului
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
