1.Jurnal de pîrît (82) – Am învins!
După lupte seculare care au durat un cincinal fără șase săptămîni și s-a desfășurat pe trei cîmpuri de luptă – Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași și Înalta Curte de Casație și Justiție a României – procesul declanșat în contra mea de Gabriel Liiceanu și Editura Humanitas s-a încheiat prin victoria mea. Această victorie finală a fost precedată de victoriile de etapă la instanțele anterioare. ÎCCJ a decis: „Decizia nr. 1884 Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenţii – reclamanţi Liiceanu Gabriel şi Societatea Humanitas S.A. împotriva deciziei civile nr. 228 din 10 mai 2022 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi – Secţia civilă. Obligă recurenţii – reclamanţi Liiceanu Gabriel şi Societatea Humanitas S.A. la plata către intimatul – pârât Antonesei Liviu a sumei de 3.311 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă.” Suma se referă la cheltuielile acestui termen, pe cale separată vom solicita sumele corespunzătoare termenelor de la instanțele precedente… Că tot voiau acuzatorii mei nedrepți – așa i-a socotit Justiția – cîte 50.000 de euro fiecare cu titlul „repararea onoarei”.
Nu mai intru în detalii, vreau să aduc numai mulțumirile mele celor care mi-au fost aproape în acest cincinal vag kafkian, începînd cu maestrul Nicolae Volovăț, care m-a apărat cu un profesionalism rar întîlnit și cu o prietenie impecabilă. Mulțumesc rudelor și prietenilor, colegilor din breasla jurnaliștilor și scriitorilor, sutelor de persoane necunoscute care, în diverse maniere, și-au manifestat simpatia pentru cauza mea care coincidea cu cauza libertăților de opinie și expresie. Mulțumiri speciale jurnalistului ieșean Ciprian Nedelcu – el mi-a dat vestea proastă în preajma Crăciunului din 2018, el a urmărit desfășurarea procesului de la început la sfîrșit, el mi-a dat și vestea bună de azi. Sprijinul lor m-a ajutat să rezist în relativ bună stare unei hărțuiri ce părea să nu se mai termine… Atașez linkul către decizia ÎCCJ…
1.Poezie de noiembrie…
Postumă
ultimul ei sărut pe spatele meu atît de frumos
a părut mai întîi o tandră, o caldă mîngîiere,
apoi cuțitul a trecut prin piele, carne, prin os –
trupul și sufletul s-au reunit în marea cădere
„eram întins pe iarba gurii de rai,
iar tu plîngeai și mult te întristai…”
2.Semnalări amicale…
Două noi apariții la Éditions Constellations
Poeta, traducătoarea și editoarea Amalia Achard mi-a dat o veste bună, de fapt două! Tocmai a tipărit în limba franceză doi autori care îmi plac foarte mult și de care mă simt legat – Thanas Medi, excepționalul prozator albanez cu cel mai recent roman al său, apărut anul trecut și în românește, în traducerea Oanei Glasu la Eikon, și tînărul poet Ionuț Dumitru, cu volumul său de debut în ediție bilingvă, o descoperire a mea. Felicitări editoarei și mult succes în continuare!
A apărut volumul 3 din marea antologie de poezie româneacă în limba germană de Christian Schenk
Tocmai am primit de la prietenul nostru, poetul și traducătorul Christian Schenk vestea excelentă că a apărut cel de-al treilea volum din Rumänische Lyrikanthologie Band III: Von den Anfängen bis heute. Volumul cuprinde autori născuți în intervalul 1859-1911, deci o parte din poeții interbelici: Alexandru Philippide, Felix Aderca, Adrian Maniu, Emil Botta, Demostene Botez, Păstorel Teodoreanu, Ion Barbu, Lucian Blaga, lon Vinea, Tristan Tzara, Barbu Fundoianu, Grigore Sălceanu, Ilarie Voronca, Camil Baltazar, Saşa Pană, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Virgil Gheorghiu, Haig Acterian, Radu Gyr, Dan Botta, Mihail Beniuc, Virgil Carianopol, Geo Bogza, Virgil Teodorescu, Eugen lonesco, Ion C. Pena, Emil Botta, Miron Radu Paraschivescu, Eugen Jebeleanu. Mai multe informații la linkul atașat
Jethro Tull – Wolf Unchained (Official Video), 2023
Săptămâna trecută am anunțat lansarea ultimului disc Rolling Stones. Dar mi-am amintit prin nu știu ce asociere că, în mai, a lansat și Jethro Tull un nou album –‘RökFlöte’ . Deocamdată nu l-am ascultat, dar mă apuc de căutat discul în întregime. De cîte ori dau peste numele trupei sau al lui Ian Anderson îmi amintesc incredibila dezlănțuire de muzică și vitalitate din concertul de acum vreo zece ani de la Iași…
3.De la prieteni – Adrian GRAUENFELS
Pacea
Iată şi ea Pacea
va veni ca un împărat mort
pusă pe catafalcul de tun,
rugină şi lacrimi
ieşim din melci, cochilii ciuruite,
arici fără ţepi cu moralul buimac
încercăm să înţelegem neînţelesul,
lipsa exploziilor
conturul unor nori impecabili
nu pot vorbi cu anumite persoane
de fapt nu mai comunic cu nimeni
ce era de spus, am epuizat
florile din glastră au succombat de ne-udare
inima luptătorului nu simte nimic
ticăie reflex aşteptând
noaptea şi visul
acolo e adevărata Pace, războiul din noi,
amintirea Paradisului de dinainte.
4.Tot de la prieteni – Emanuel POPE
Își face acum intrarea în Cercul Poeților Apăruți un poet și un traducător de poezie heigh level, pe care pînă acum l-am citit mai ales în publicațiile editate de prietenul nostru Adrian Grauenfels. De altfel, cu Adrian a colaborat la multe proiecte, între care o minunată traducere din marele poet Yehuda Amichai. Emanuel Pope s-a născut în 1969 la Brăila, dar de mai mulți ani locuiește la Londra. A publicat mai multe plachete și volume de poezii, un volum de proză și un număr important de traduceri. Este și un cercetător al presei literare de pe vremuri, așa a dat peste „poemul meu profetic” rătăcit, pe care îl voi publica data viitoare, pentru această faptă îi mulțumesc din nou. Am primit de la poet trei poeme superbe, trei poeme ample și rafinate. Le voi publica pe rînd, fiecare are nevoie de răgaz pentru o bună asimilare. De altfel, și eu le-am citit mai întîi fără pauză, dar apoi le-am reluat pe fiecare pe rînd. Mai multe informații despre activitatea literară a lui Emanuel Pope la acest link care trimite pe site-ul Itaca/ Biblioteca Diaspora, administrat la Dublin de prietenii noștri Dorina Șișu și Viorel Ploeșteanu.
https://itaca.ie/emanuel-pope/
…am călătorit
apoi am călătorit mult,
până la capătul pământului și până la capătul
zilelor mele,
călătorind cum călătoresc zmeii vara sau
câinii sălbatici turbați de foame
ori licuricii zănatici prin întunericul unei
carcase putrezite de cal
și auzeam peste mine venind din afară
zgomotul unor neobosite perechi de aripi,
nenumărate aripi,
și cum eram trist ca o lebădă albă
noaptea visam asemenea unui gutui rodind
speranțe împrejurul lunii:
„Sunt îngerii, băiete!”, îmi spuneam
„…sunt îngerii veniți să te ajute!”
altfel, nu eram idiot pe de-a-ntregul și
dimineața, când îmi spălam fața în izvorul
propriei lucidități,
știam că nu era decât murmurul nepotolitei
pofte de sânge
muște, numai muște,
dând târcoale universului meu.
„un arhanghel niciodată nu și-a lipit urechea sa sfântă de inima frântă a unui stârv
de cal”
și porneam din nou la drum
cu jumătățile mele de om și de fiară abia
respirând înăuntru.
… am mers mult,
până la capătul pământului și până la capătul
zilelor mele
cum, odată, numai marii pustnici însetați de
suferință obișnuiau să meargă,
ori licuricii zănatici prin întunericul fără
milă al unei carcase putrezite de cal
rugându-mă,
– tot mai mare greața –
privind scârbit spre nodul din cuvinte
și azi și mâine insidios și crud
orice-ntreb mi se reverberează-n oase
pustiul și el
nu-i prag pe care să mă așez
nu-i ușă-n care să mă-ncred
toți caii au obosit să mai aștepte
și câmpul este tot mai nins de oase
între cadavre nu există nicio formă
de comunicare
doar o empatie sumară, surdă
ca o licoare curgând tăcută dintr-o parte-n
alta
neconvingător ca-n filme
sau cum vedem că se-ntâmplă între lumea
viețuitoarele mării și lumina plăpândă a lunii
sau cum există între lumea pietrelor și lumea
metalelor
sau între lumea de-aici și lumea de-acolo
și atât
… am mers prea mult
aș spune
atât de mult, încât de-acum aud lumina cum
se frânge,
geme ca o tablă-ndoită în mâna celui ce a
plămădit pământu’
cutie a unei rezonanțe amare
e greu de-nchipuit, dar nici nu simt vreun fel
de milă
din plânsul ei mă cheamă tot drumul
străbătut
sfârșitu-mi e aproape.
și-ncep să râd cum n-am mai râs de mult…
5.William Shakespeare – Sonete
Marele Will n-a vrut să rateze schimbarea orei, nici eclipsa de lună, așa că a sosit cumva la două ore și în două zile diferite! Excelentul său traducător, poetul Adrian Vasiliu, cum sper, nu se va supăra!
Sonetul LXXII
O lest the world should task you to recite
O, dacă lumea-ar vrea cândva să spui
Ce merite-am avut de m-ai iubit
După ce mor, tu să mă uiți, că nu-i
Nimic în mine demn de prețuit;
Sau poate vrei să minți în mod virtuos,
Să faci cât nici nu merit pentru mine
Și, mortului ce sunt, s-aduci prinos
De laude , cât nu i se cuvine.
Ca dragostea minciună să nu pară,
Căci,din iubire, prea m-ai lăudat,
Cu trupul meu și numele să-mi piară,
Nici eu nici tu să nu fim de blamat.
Căci pentru ce-am creat îmi e rușine,
Și ție fie-ți, că-ai iubit un nimeni.
Traducerea: Adrian Vasiliu
- Rîdem din răsputeri…
Azi am stat mai mult printre poeți, dar mă gîndesc că măcar un rîs scurt nu strică nimănui. Ca să nu părăsim brusc compania poeților, voi posta un banc și glumă grafică sosite de la prietenul Francisko Kocsis… Enjoy!
La școală…
Profesoara către elevul Bulă:
-Cînd spun „Bărbatul este fericit” unde se află subiectul?
-În bar, bea o bere!
De vreo cîteva zile, amenințat cu marele grupaj de bancuri scurte și foarte scurte primit de la eseistul Emil Belu, dar iată că i-a venit rîndul! Și o glumă grafică de la profesorul Septimiu Chelcea. Cum vedeți, e cu premeditare… Enjoy!
Pe român nu cuvântul „sexuală” îl deranjează, ci „educație”…
* * *
Să-i dăm femeii ce este al femeii: cardul!
* * *
Cu cât gândesc mai mult, cu atât mă întreb dacă-mi folosește la ceva. [Platon]
* * *
OPC închide un tomberon din Brașov după ce mai mulți urși s-au stricat la stomac.
* * *
Nu te întristează faptul că toți prietenii tăi sunt căsătoriți și tu… nu? Mă întristează… dar nu prea am cum să-i ajut…
* * *
Mereu mi-a plăcut toamna. Nu în iunie, dar mi-a plăcut.
* * *
În Decembrie în Balta Alba : „Cine a oprit încălzirea globală să-i dea drumul la loc! Chiar ne batem joc?”
* * *
Dacă ieșim împreună la un grătar, înseamnă că suntem prieteni de mici?
* * *
Doar românii, la întrebarea: „Ce faci?”, îți răspund: „Nimic, sunt la muncă” .
* * *
Prostul nu știe nimic despre el, dar știe totul despre toată lumea.
* * *
Viața sexuală echilibrată e atunci când ea nu vrea, dar nici ție nu-ți trebuie…
* * *
Stimată domnișoară, la rubrica „sex” trebuia să completați „feminin”, nu „de 3 ori pe zi”!
* * *
Important! Cererile online se completează cu pix albastru.
* * *
Râdeați de bunicii noștri analfabeți când puneau degetul să semneze… Acuma i se zice amprentă digitală.
* * *
Nu sunt bătrân! Sunt doar tânăr de foarte mult timp!
* * *
A venit căldura! Corpul meu zice „Maldive”, mintea mea zice „Ibiza”, iar buzunarul „Dă puțin cu furtunul pe tine!”
* * *
Omu’ fără nevastă e ca stejarul fără ciocănitoare.
* * *
Chiar nu mai știu ce anotimp e ăsta… stau și mănânc cireșe la gura sobei.
* * *
Femeile înainte de 40 sunt frumoase. După 40 devin periculos de frumoase!
* * *
Aseară, soțul meu a găsit un gândac lângă aragaz. A curățat lacrimă toată bucătăria. Astăzi voi pune gândacul în baie.
* * *
Urăsc faptul că unii pot mânca orice fără să se îngrașe. La mine se depune și dacă citesc rețeta.
* * *
Când soția te iubește și ești fericit, nu mai contează a cui soție e.
* * *
Rugăciunea serii:„Doamne, ia de pe mine câteva kilograme și dă-le celor nevoiași!”
* * *
Îmi plac ăștia care-și fac hoteluri în loc de case și apoi stau toți în bucătărie, că e mai cald.
* * *
Indiferența e un „du-te naibii” silențios!
* * *
De reținut: Toți mințim! Bărbații mai mult, femeile… mai bine!
* * *
Mireasa era așa de îngrijorată de noaptea nunții, încât a făcut repetiții cu vecinul.
* * *
Românii sunt precursorii operațiilor de schimbare a sexului. Așa se explică vorba aia din bătrâni: „Te-ai dus bou și te-ai întors vacă.”
* * *
„Soția trebuie să doarmă la perete.” (Meșterul Manole)
* * *
Virusul ăsta duce o viață destrăbălată. Îl găsești numai prin restaurante, baruri, cluburi și pe la petreceri. La locurile de muncă nu…
* * *
Aseară m-am întins pe podea cu gândul să fac niște abdomene. Acum m-am trezit.
* * *
Unii oameni sunt precum un ban vechi: două fețe și nicio valoare.
* * *
Să știți că bărbatul ideal există, dar apare la momentul nepotrivit… După ce voi vă măritați.
* * *
Un om normal bea 147 litri de bere și merge circa 1.200 km pe an. Asta înseamnă un consum de 8,1 litri la suta de km.
* * *
Am fost să-mi încarc cartela telefonică și vânzătorul mi-a cerut numărul. I-am dat unul fals, că io am bărbat și îl iubesc!
* * *
– Eu nu cred că un bărbat și o femeie pot dormi în același pat fără să se întâmple nimic.– Căsătorește-te și o să crezi!
* * *
Dragostea la prima vedere se sfârșește la prima demachiere.
* * *
Azi am văzut o „grămadă” de bărbați cumpărând flori. Mai, dar n-am văzut o femeie să cumpere o lada de bere.
* * *
Sunt în piață, nu știu ce să cumpăr… 2 kg de cireșe sau un Logan second-hand?
* * *
Dacă ar fi să alegi între soție și 1 milion de euro, ce ai face cu banii?
* * *
Proverb ardelenesc: „Românul are minte multă, da’ nu tătă-i bună!”
* * *
Cercetătorii ardeleni au descoperit că oricâtă mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbată.
* * *
După covid: Încet, încet, revenim la normalitate! Deja am văzut primul cetățean scobindu-se în nas.
* * *
Am și eu o întrebare… De unde știu pastilele unde te doare?
* * *
– Draga mea, fac paste carbonara.
– Nu pune bacon, ou, cașcaval și smântână, să fie light!
– Paste să pun, sau bem numa’ apa în care fierb?
* * *
Mii de pensionari italieni au intrat în depresie că le-au fugit tinerele soții înapoi în România.
* * *
Soția ideală trebuie să arate în așa fel, încât să creadă toți că e amantă.
* * *
Ce folos că ești prost, dacă toate locurile din guvern sunt deja ocupat?
* * *
Odată am fost și eu pe drumul cel bun, dar a fost aglomerație și m-am întors!
* * *
Până acum bunica umblă după mine să-i bag ața în ac… acum mă caută să-i bag parola de la wi-fi…
* * *
– Ce te supără cel mai tare, bade Ioane?
– Muierea, domn doctor! Dar io, amu, am venit la dvs. pentru reumatism!
* * *
Femeie nebună! Până nu-mi spui cine e Alarma și de ce te sună în fiecare dimineață la 06:45 nu mai vorbesc cu tine!
* * *
Cel mai rapid animal de pe Terra este ăla care se bagă în fața ta când se deschide încă o casă la Lidl.
* * *
Poveste adevărată… În 2016, un bărbat de 70 de ani din Kansas a jefuit o bancă pentru a fi arestat și a scăpa astfel de soția lui. A fost condamnat la arest la domiciliu.
* * *
Într-un restaurant din București un domn se adresează unui tip beat:
– De ce beți atât de mult? Conform statisticilor, de la alcool moare fiecare al cincilea bucureștean!
– Mi se rupe, eu sunt din Cluj.
* * *
Dacă lași un covor afară după ora 20:00, ți-l bate Poliția?
* * *
Femeia are două roluri în viața bărbatului: să-l liniștească atunci când e nervos și să-l enerveze când e calm.
* * *
După o vârstă, pupatul soțului are rol de alcool-test.
* * *
Ne pare rău, doamnă, sexul în grup nu e o dovadă suficientă că puteți lucra în echipă.
* * *
Tata și mama se înțeleg foarte bine. Secretul? Tata a învățat să spună: „Ai dreptate” înainte ca mama să termine ce are de zis, iar dacă vede că e prea nervoasă continuă și cu: „Văd că ai mai și slăbit”.
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
