1.Poezie de ianuarie…
Sllipery Slope?
timpul apare odată cu nașterea, la început
e o frumoasă pereche de aripi, aripi colorate
și vesele, poate de scatiu, poate de pițigoi,
dar poetul cîntă adesea roșcata privighetoare,
aripi care se avîntă iute în zbor în toate direcțiile,
apoi, se adună, se strîng rotunjit în spinare,
iar cocoașa crește, tot crește și crește pînă ce
devine o sferă perfectă și, pe neașteptate, sbang!,
explodează în mici scîntei multicolore, fiecare
după secundele adunate în lunga metamorfoză…
da, o pantă alunecoasă, timpul nu are fracturi!
27 Decembrie 2023, în Iași
Amin, trăsnetul în golul întunecat
zăpăcit de un autor modern am tradus liber mantra mea,
dar credeam că sîntem în colibă, în templu, eram prinși
amîndoi în tandre și violente yabyum, după o foarte
lungă și cu totul inexplicabilă absență, poate că așa
pretindea ritmul vechilor instrumente – ne-am liniștit
și atunci am înțeles că verdele vine mereu din albastru,
așa cum moartea vine întotdeauna din viață, doar că
e mult mai bogată, mai plină de nuanțe, mai vie,
curge ca un fluviu de panglici de toate culorile…
da, despre moarte vorbesc!, despre mica moarte
de fiecare zi care sonor prefigurează moarte cea mare…
19 – 25 Decembrie 2023, în Iași
2.Semnalări amicale…
Și o întîmpinare voioasă a Noului An!
Mihai Eminescu – Colinde, colinde
Colinde, colinde,
E vremea colindelor!
Căci gheața se întinde
Asemeni oglinzilor.
Și tremură brazii,
Mișcînd rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Cînd scînteie stelele.
Se bucur’ copii,
Copii și fetele!
De dragul Mariei
Își piaptănă pletele.
De dragul Mariei,
Și al Mîntuitorului,
Lucește pe ceruri,
O stea călătorului.
Darul de Crăciun al lui Adrian Grauenfels
Chiar de Ajun, poetul Adrian Graunfels ne face un dar foarte frumos, antologia de poezie Dialog cu un poet imaginar (Arte în timp de război), Editura Saga, 2023, care reunește creații alese din opera a 38 de poeți din întreaga lume, de la unii foarte mari și cunoscuți, cum ar fi marele poet modern israelian Ehuda Amichai sau laureata Nobel Wislawa Symborska, la alții mai de mărime normală! Îi mulțumesc lui Adrian că a selectat ți două din poeziile mele recente. Realizatorul antologiei – să nu uit să semnalez din nou excelenta ilustrație!- însoțește cartea electronică de un mesaj pentru noi toți, autori și cititori: „Dragi poeți, cititori, artiști, fotografi… A mai trecut un an complet aiurea, sângeros, inexplicabil, nedigerabil. În aer și plămâni avem praf de pușcă, cărămidă sfărâmată și vise curmate. Oameni dispăruți forever. Ca să uităm de necazuri și jale am produs cu voi și pentru voi, această broșură în care vorbim sau nu cu un amic, artist, poet sau prieten, dușman, sau străin, un ALTUL decât noi cei care dorim PACE, libertate, chibzuință și omenie. Lectură plăcută! Sărbători fericite! VIAȚĂ! Adrian Grauenfels”. De la link, puteți descărca volumul în format pdf…
Dă clic pentru a accesa 62b9aa_245bff428bdf47d9ab7f4de1370c8421.pdf
Cînd am primit istorioara asta de la scriitorul Viorel Savin am luat-o ca pe o glumă, ceea ce și pare. Însă la cîteva ore de la lectură am văzut o știre despre o scenă a Nașterii montată de un preot într-o localitate din Italia, în care Iosif lipsește, în schimb Pruncul e vegheat de două mame…
Un Crăciun de modă nouă
Să luăm cunoștință cu noua naștere de Crăciun, pentru a putea trăi împreună înaltele sentimente ale datoriei împlinite! Este mai incluzivă și mai laică, după cum bine se poate vedea. Nu mai conține animale pentru a evita maltratările. Nu o mai conține pe Mary pentru că feministele cred că rolul femeii nu trebuie exploatat. Nici tîmplarul Iosif nu este acolo pentru că sindicatul nu a aprobat astfel de chestii. Pruncul Iisus a fost îndepărtat pentru că încă nu s-a hotărât asupra sexului său, dacă vrea să fie bărbat, femeie sau altceva. Cei Trei Magi sînt și ei dispăruți pentru că ar putea fi migranți sau unul dintre ei s-ar putea sa nu aibă pielea neagră (discriminare rasială, xenofobie). De asemenea, scena Nașterii Domnului nu mai conține un înger pentru a nu supăra ateii, musulmanii și alte credințe religioase. În final, au fost îndepărtate paiele din cauza riscului de incendiu, vezi standardul european de siguranță la incendiu EN 12845. Așa că, să fim mulțumiți și mîndri că ne-a rămas esențialul, COLIBA, realizată din lemn reciclat din păduri cu certificatele aferente, FSC și PEFC. Slavă globaliștilor, oriunde s-ar putea afla, ….trimiși de către vechii creștini!
Articolul acesta, pentru semnalarea căruia îi mulțumesc poetului Nicolae Coande, îmi aduce în minte niște amintiri culinare incredibile. Chiar dacă autoarea locuiește de cealaltă parte a Prutului, la Chișinău, iar copilăria mea s-a petrecut de partea aceasta. Frumos articol… https://www.theguardian.com/commentisfree/2023/dec/25/moldova-christmas-food-mother-recipes-past
3.De la prieteni…
Ioana Cosma: Călătoria la Betleem
Frumos poem a trimis ca dar de Crăciun prietena noastră Ioana. Mă bucur că a avut gîndul bun să ni-l împărtășească și nouă. Lectură plăcută!
Călătoria la Betleem
În seara de Ajun, sub un cer fuchsia, imponderabil,
trece ca prin vis amintirea unor magi ce ajungeau
la capătul unei foarte lungi călătorii plantate în stele,
să aducă ofranda zeilor unui prunc refugiat.
Orașul sclipește fără zăpadă, a învățat să arate ca
pielea unui nou-născut, netedă și curată, cu florile lui
care se preschimbă misterios lună de lună,
cu micile bulevarde împrejmuite de castani ciuntiți.
Nu prea se aud colindători, decât la interfon, dar lumea
nu le dă drumul înăuntru, gătim pe întrecute eu cu mama,
în timp ce tata, care înainte împodobea bradul,
a plecat prin oraș să vadă ce numai el știe să vadă.
Și pruncul Iisus, cu toate minunile care se adunau deja
ciorchine în jurul lui, privea spre cerul înțesat de stele,
probabil că râdea, poate că un pic și plângea,
si iubea lumea cu iubirea sa eternă și adevărată.
După ce-a tradus Villon din franceza medievală și sonetele lui Shakespeare din engleza elisabethană, prietenul nostru, poetul Adrian Vasiliu, extraordinarul tălmăcitor, se supune unui nou tur de forță, apropiindu-se de portugheza renascentistă a poeziei marelui Luís de Camões. E al doilea poem pe care îl public aici. Aș putea spune că e un dar de Crăciun pe care ni-l oferă Adrian… Mulțumiri.
Luís de Camões
Transforma-se o amador na cousa amada
Cu timpul iubitorul lucrul iubit devine,
Chiar în virtutea-nchipuirii sale;
N-am altceva ce să-mi doresc, se pare,
Căci partea ce-o doresc o am în mine.
De se transformă-n ea sufletu-n sine,
Trupul ce vrea să mai obțină oare?
Numai în ea își află alinare,
Căci sufletu-i legat de ea prea bine.
Însă zeița pură și splendidă,
Care, ca întâmplarea cu subiectul,
Cu sufletul meu viu este conformă,
Doar ca idee-n mintea mea există;
Iar dragostea căreia-i sunt efectul,
La fel ca lutul caută o formă.
Am publicat acum cîteva zile primul poem al prietenului nostru Radu inspirat din experiența Bratislava. Dar mai am unul, pe care îl public acum… Aici, nu mai văd celebrele tramvaie, poate din acest motiv mi-a provocat lectura un puternic val de nostalgie…
Tatra
La Bratislava,
tramvaiele Tatra
de culoare roșie (!)
circulă cu grație
pe șinele lor metalice,
pe malul Dunării,
pe străzi și prin piețe,
pe marile bulevarde,
chiar și prin tunelul
de sub Hrad,
nelăsându-se intimidate
de surprinzătoarele clădiri de sticlă
și de zgârie-nori.
Robuste și totuși grațioase,
bătrânești și totuși moderne,
vechile tramvaie Tatra
își continuă plimbarea
de o jumătate bună de veac
prin Bratislava,
precum și prin Praga,
Sarajevo
și alte orașe,
întărind peste tot
poetului
sentimentul de acasă.
Silviu Gongonea: Tot felul de inimi
În Ajun, prietenul nostru Silviu ne-a trimis un colind. Ne neapărat după tipic, dar foarte frumos… Îi mulțumesc din inimă colindătorului…
Tot felul de inimi
Aud muzici prin casele
cu ferestre la care
draperiile sunt trase
Chiar acum beculețele de Crăciun
ne luminează fața pe jumătate
desenează alte case, porți
peisaje urbane și supereroi
Chiar acum o pânză de ceață
taie peisajul și nu știu dacă
să rămân în partea de sus
sau să mă pitesc
cu inima cât un purice
sub acoperișul vremelnic
Văd ca printr-un ciob
fetița ce coboară scările de lumină
se întoarce să facă un gest simplu
pe care nu îl înțeleg
Colinde, colinde, colinde
și îmi vine să zic:
tot felul de inimi.
4.Shakespeare – Sonete
Marele Will și excelentul său traducător în limba română, poetul Adrian Vasiliu sosesc cumva în chip de colindători. Fie bineveniți… Lectură plăcută!
Sonetul LXXX
O how I faint when I of you do write,
Când despre tine scriu, ce făr’ de vlagă
Mă simt, știind că altul folosește,
Să laude, puterea lui întreagă,
Ca să mă lase mut când te slăvește.
Dar fiindcă ești imens, cum e oceanul,
Corăbii mari și mici te pot brăzda,
Caícul meu, cu mult mai mic, sărmanul,
Pe-ntinsul tău și el va apărea.
În ape mici mă-ajuți tu să plutesc,
În timp ce el spre larg își ia avânt;
Distrus, cât o epavă prețuiesc,
El vas înalt e, mândru navigând.
Dacă răzbate și eu pier, mai rău
E că iubirea-i naufragiul meu.
Traducerea: Adrian Vasiliu
- Rîdem din răsputeri…
Poate nu strică să aflăm și sfaturile unor oameni celebri. Ce cred unii dintre ei despre Crăciun aflăm dintr-o grafică primită de la scriitorul Ion Fercu. Cît privește revelionul, aflăm unele sugestii de la scriitori. Primii cinci, românii, au fost aleși de Ion Fercu și vechiul meu prieten Willy Shalev, ceilalți cinci, străinii, au fost aleși de mine… Cum vedeți, e de unde alege, opțiunile sînt foarte diverse! Succes!
Revelionul scriitorilor de seamă – Unde faci Revelionul?
Ionel Teodoreanu: La Medeleni
Mircea Eliade: La țigănci
Lucian Blaga: La curțile dorului
Mihai Eminescu: La o artistă
George Coșbuc: La oglindă
Jack Kerouac: Pe drum
Richard Brautigan: La pescuit de păstrăvi în America
Malcolm Lowry: Sub vulcan
Alexandr Soljenițîn: Într-o gară
Andrzej Stasiuk: În drum spre Babadag
Un american la Paris
Un soldat american aflat la Paris stătea în fața unei catedrale și privea o nuntă.
-Cine este mirele? îl întreabă pe un francez, care stătea alături.
-Je ne sais pas – răspunde francezul.
Jumătate de oră mai târziu, americanul intră în catedrala pentru a o vizita și vede câțiva oameni care tocmai puneau un coșciug pe catafalc.
-Cine este mortul? – îl întreabă pe preot.-
-Je ne sais pas – vine răspunsul acestuia.
-Pe toți sfinții! – exclamă soldatul. Sărmanul, nu a rezistat nici măcar o oră!
Tocmai sosită de la scriitorul Cezar Straton – nu știu dacă este scrisă de el sau numai culeasă, dar e sigur că are vechime… Și o glumă grafică de la alt scriitor, Ion Fercu. O pasăre în două ipostaze, înainte și după sărbători… Enjoy!
Colind
Doamne, Tu ești blând și bun,
Fă să ningă de Crăciun:
Un Crăciun fără zăpadă
E ca vulpea fără coadă,
E ca pușca fără glonț
Și ca barza fără clonț,
E ca țuica fără grade,
Ca mândruța fără bade,
Ca un bal fără toasturi,
Ca Fuego fără nasturi,
Ca stejarul fără ghinde,
Hrușcă fără de colinde,
Ca nisipul fără dune
Și ca prunul fără prune,
Cum e cerul fără stele,
Guță fără de manele,
Ca mașina fără roți
Și ca banca fără hoți,
Ca pisica fără mâț,
Ca Johannis fără câț,
Cum e, fără roade, sacu,
PSD fără Ciolacu,
Cum e porcul fără troacă,
RTV fără Șoșoacă,
E ca strada fără stop
Și ca Leșe fără clop,
Ca turistul fără ghid,
Orban fără de partid,
Calul fără de căruță,
Badea fără de măsuță,
E ca starul fără fani
Și ca omul fără bani…!
(NOTĂ – Colinda e din 2021)
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
