1.Poezie de ianuarie…
Kaddish
Pentru Lev Rubinstein
Leul R a fost călcat pe trecerea de pietoni, ca și bunicul
altui poet în urmă cu jumătate de veac, după o săptămînă,
a murit în spital, dar cine crede că realismul a învins prin
această crimă conceptualismul se înșeală pînă la cer –
din trupul însîngerat, zdrobit, poezia s-a ridicat ca un abur,
a invadat aerul, s-a lipit de ziduri, de frunzele înzăpezite,
de frunțile noastre, încă un poet asasinat care își învinge,
nu doar inamicul trecător, ci destinul său pămîntesc…
un șirag de mărgele pentru poeții asasinați, dar și pentru
bunicul poetului de acum jumătate de veac, s-ar vedea
din cer, de pe lună, de pe astrul visat de ei toți…
și totuși, dacă șapte este un număr purtător de noroc,
de ce șaptezecișișapte a trebuit să aducă cu el ghinionul?
14 – 15 Ianuarie 2024, în Iași
Çilehani ve șahmaran
nu știu în alte vieți, în aceasta însă nu am văzut Stanbulul,
dar știu despre Rumi tot ceea ce s-a putut cunoaște vreodată,
așa că îmi pot imagina, pot scrie scenariul fără greșeală –
am stat patruzeci de zile în chilia suferinței, am contemplat
un singur chip, pe care nu-l pot numi, am rostit o singură formulă,
cînd am ieșit, am știut că nu sînt pregătit și a fost ziua reintrării…
la capătul celorlalte patruzeci de zile, am părăsit cămăruța,
în prag am simțit parfum proaspăt de mentă și de chiparos,
lumina era roșie, colorată de la scoarța arborelui lui Iuda –
eram pregătit, da, eram pregătit întrutotul și în toate…
am privit arborele în secțiune orizontală, cercul coroanei perfect
și centrul din miezul tare al trunchiului, le-am simțit în adînc
cum se apropie, se lipesc, se suprapun, devin una singură.
eram pregătit, dar tu vei fi, copilo, șerpoiaca cu chip de femeie?
poate că totul n-a fost în zadar… nu, nu mă întorc iarăși în chilie!
12 Ianuarie 2024, în Iași
2.De 15 ianuarie…
Cu prilejul aniversării zilei de naștere a poetului, voi publica unul dintre poemele care îmi plac cel mai mult. Nu doar din opera sa, ci din toată poezia pe care am citit-o pînă acum. Un scurt poem splendid. Cum ziua sa a devenit, de o bucată de vreme, și Ziua Culturii Naționale, public mai jos un frumos îndemn la lectură care aparține bunului prieten al lui Eminescu, povestitorul Ion Creangă: „Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a ceti, de mult aș fi înnebunit, câte am avut pe capul meu. […] Ș-apoi, să fie cineva de tot bou, încă nu este bine. Din cărți culegi multă înțelepciune, și, la drept vorbind, nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare.” (Amintiri din copilărie)
Peste vîrfuri
Peste vîrfuri trece luna,
Codru-și bate frunza lin,
Peste ramuri de arin
Melancolic cornul sună.
Mai departe, mai departe,
Mai încet, tot mai încet,
Sufletu-mi nemîngîiet
Îndulcind cu dor de moarte.
De ce taci, cînd fermecată
Inima-mi spre tine întorn?
Mai suna-vei, dulce corn,
Pentru mine vreodată?
3.Semnalări amicale…
Expoziția „Love and Hate” la Galeria ICR Tel Aviv
A avut loc la ICR Tel Aviv vernisajul expoziției Love and Hate, care va rămîne deschisă două luni și al cărei curator este prietenul nostru poetul, artistul grafic și editorul Adrian Grauenfels. Detalii în comunicatul pe care îl atașez…
Expoziția „Love and Hate” la Galeria ICR Tel Aviv
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează și găzduiește, în perioada 15.01 – 15.03.2024, expoziția Love and Hate cu lucrări ale artiștilor care au contribuit la realizarea antologiei în format ebook cu același titlu, apărută în limba română, în noiembrie 2023, la Editura Saga Publishing din Israel. Curatoriată de Adrian Grauenfels (editor și director al Editurii Saga), expoziția va fi vernisată în data de 18 ianuarie, de la ora 17:00. Proiectul expozițional cuprinde o serie de aproximativ 45 de lucrări, în tehnici diferite, toate având ca temă principală războiul și realitatea tragică din Israelul acestor zile, precum și Holocaustul. Lucrările aparțin următorilor artiști: Beatrice Bernath, Miriam Cojocaru, Baruch Elron, Adrian Grauenfels, Dazin Guy, Anath Hanit, Tamy Horowitz, Arie Lamdan, Dazin Moshe, Bella Rozenbaum, Dazin Sara, Nahum Sternberg și Max Tzinman. Lucrările acestora redau vizual durerea și nedreptatea vremurilor trăite, fie că este vorba de conflictul armat declanșat în data de 7 octombrie 2023 și de situația cumplită a ostaticilor, fie că vorbim de perioada Holocaustului. Prin creațiile lor, artiștii israelieni de origine română prezenți în cadrul expoziției Love and Hate doresc să sublinieze faptul că vulnerabilitatea, șocul și suferința pot deveni forțe creatoare, accentuând, în același timp, importanța artelor în vremuri dificile, ca formă de rezistență și reziliență. Totodată, manifestarea se dorește a fi o formă de solidaritate, într-un sens mai larg, cu societatea israeliană. De asemenea, proiectul expozițional se înscrie în șirul de manifestări dedicate marcării Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Casa Muzeelor, „Dogma”, filmpoem de Valentin Mocanu
Miercuri, 17 ianuarie, în Sala de Conferințe a Casei Muzeelor, a avut loc premiera filmpoemului Dogma, regizat de Valentin Mocanu, în prezența actorilor și a poeților ieșeni implicați în proiect. Invitat special: regizorul Ovidiu Lazăr. Dogma este un filmpoem, o întâlnire a imaginii în mișcare cu sensurile ascunse ale cuvintelor într-un context intim și vulnerabil. Dogma este o explorare sau o răscolire a potențialului poetic pe care îl are gestul simplu asociat cuvântului simplu. Dogma este o rătăcire printr-un labirint de oglinzi, având drept fir călăuzitor bucuria oglindirii de sine. „Este vorba mai degrabă de o dogmă personală, și când spun dogmă, mă refer la sensul cel mai vechi al acestui cuvânt: părere, opinie. Este opinia mea că mai este loc de filmul-poezie într-o lume care se îndreaptă periculos spre abrutizare.” (Valentin Mocanu) Valentin Mocanu este absolvent al Facultății de Teatru, secția Actorie, din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași, actualmente masterand în Artele spectacolului de teatru la aceeași facultate. Pasionat de actorie, cinema și fotografie, a realizat acest proiect cu mijloace tehnice simple, chiar rudimentare, fără să vadă în asta un impediment, deoarece este de părere că, mai presus de orice, filmul este un contact direct dintre un fragment de sens surprins în timp și un ochi care îl decantează. Orice alte artificii care mijlocesc acest contact nu îl modifică semnificativ. Textele utilizate în film aparțin poeților ieșeni Mariana Codruț, Sorina Rîndașu, Lucian Vasiliu, Nichita Danilov, Liviu Antonesei, Șerban Axinte. Distribuția filmului este alcătuită din actori (Teatrul Național Iași, teatrul independent ieșean) și din studenți UNAGE Iași de la secțiile Actorie și Coregrafie: Emil Coșeru, Alexandra Diaconița, Anamaria Rusu, Elena Bologan, Adelina Bălteanu, Valentin Mocanu, Andrei Tcaciuc. Acest proiect este realizat cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române Iași și va constitui ulterior subiectul unei expoziții cu același nume, deschisă publicului în perioada 18 ianuarie -18 februarie 2024, în foaierul de la Parter al Casei Muzeelor. Programul de vizitare al expoziției Dogma va fi de marți până duminică, în intervalul orar 10:00 -17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de vizitare). Responsabil de proiect expozițional: Nicoleta Dabija, muzeograf.
La linkul de mai jos trailerul filmului
4.De la prieteni…
Prietenul nostru Gabriel cu un poem în marginea celor digitale, dar mai cald, mai infuzat de afectivitate… Îmi place. Lectură plăcută.
Când amintirile nu mai pot fi stocate
Am perceput ecoul acelor cuvinte
în preajma unei curbe neașteptate
Nu e nevoie să începi
pentru a sfârși, așa cum lanțurile
nu sunt necesare pentru a lega inimi
Efortul tău, ascuns în spatele zâmbetelor,
a fost un labirint din care ieșirea
părea mai mult o iluzie
A fost un început lipsit de forma concretă,
o promisiune căzută din buzunar
în timp ce alergai spre altceva
Și acolo, la intersecția dintre poate și sigur,
o lume nesigură aștepta,
unde timpul se vindecă
prin armonia haotică a vieții
Ne-am împărtășit realitățile
fragmentate și neclare,
în speranța unei clarități ce,
poate, nu va veni niciodată
Și la sfârșit, când privirea se întoarce,
nu rămâne decât o oglindă a ceea ce a fost,
un chip surprins de cât de repede
se poate schimba totul
O iluzie
că timpul este un vas pentru greșeli,
însă, evenimentele noastre efemere
sunt deja o amintire pierdută
Curbe și viraje,
ce începem acum,
cu adevărat, abia se sfârșește
Nu e conform așteptărilor,
ci e un torent continuu de momente banale
care își schimbă mereu cursul
Și în acest proces de metamorfoză
te-ai remodelat,
păstrând în tine
nu mai mult decât umbra noastră,
uşoară ca aerul, într-un spațiu virtual
Radu Mârza
Marea aglomerație lirică, provocată probabil de marele frig, m-a obligat să întîrzii mai mult decît voiam publicarea acestui al doilea poem din zona „geo-istorico-spirituală” primit de la prietenul nostru Radu. Dar pentru un poem bun niciodată nu e prea tîrziu! Iată-l! Lectură plăcută…
Ocolul Pământului în 80 de secunde
Citesc despre cedrii Libanului
și gându-mi sare nu departe,
la Canalul de Suez și înapoi,
pe Acropole și de acolo,
direct la Coloanele lui Hercule
și peste ocean, la Montevideo
și la Buenos Aires,
bătea Destroyer ori băteam Barbaroza?,
puneam cântam gazel,
la Ushuaia, Punta Arenas,
la Capul celor 11 mii de fecioare,
și la Santiago de Chile,
la insula lui Robinson,
de-acolo la Istmul Panama
și la Anchorage, în Alaska,
la Muntele Fuji,
care se vede frumos din tren
și la Samarkand și la iarmaroacele
Drumului Mătăsii
și la Ur, Uruk, Ninive
și, desigur, la mândra și strălucitoarea
Troie, cetate a cetăților,
de care s-a ales praful și pulberea,
iar de la Troia,
împreună cu Enea, via Cartagina,
în Italia,
în orașul celor șapte coline
și la Florența lui David
și la Padova, zisă și Athina,
izvorul tuturor înțelepciunilor,
care Italie este plină, cum să zice,
ca o rodie,
scaunul și cuibul a toată dăscălia
și învățătura,
și de la Italia
prin golful înmiresmat al Neapolelui,
prin Strâmtoarea Messinei,
care i-a dat atâta de mult de furcă
lui Ulise,
în Sicilia eternă,
la Taormina și Siracuza,
iar de-acolo este o aruncătură de băț
până la Peștera Înotătorilor.
Tocmai am primit de la prietenul Alexandru vestea că a isprăvit volumul din care am publicat în ultimele luni aici. I-a găsit și titlul, e în munca de finisare, aranjare etc. De-acum, îl așteptăm cu nerăbdare și îi dorim vînt bun la pupă!
treaba hazardului
un singur căcat de porumbel
a fost de ajuns,
ai intrat în toaleta unui restaurant
să-ți speli geaca roșie,
am plecat de la locul întâlnirii
fiert că iar mi-ai tras țeapă;
poezia e despre fragilitatea
poveștilor de dragoste
Ruxandra Cesereanu:
Am primit de la prietenul nostru, poetul și traducătorul Christian Schenk, o veste foarte bună. Tocmai a publicat prima carte de poezii traduse din acest an. Este vorba despre un volum de Ruxandra Cesereanu – Einhunderteins Gedichte (O sută şi una de poezii), herausgegeben, Vorwort und ins Deutsche übertragen von Christian W. Schenk, Dionysos Verlag, Boppard am Rhein, 2004. Cartea poate fi deja procurată pe Amazon, la adresa:
Reiau aici unul dintre cele 101 de poeme în original și în traducerea prietenului nostru Christian Schenk. Foarte frumos poem pascal. Felicitări Ruxandra, felicitări Christian.
Verde
Îndrăgostiții învie în fiecare primăvară
Cu trupurile reci sub ultima zăpadă.
Gurile lor ucigașe țâșnesc spre cer
Semănând trufia limbilor de foc ale infernului,
lacrima părinților nu cade peste ei.
Orfanii visează mai mult ca niciodată o grădină arsă,
din ascunziș argintiu, melci suavi coboară golgota.
Florile își scutură bisericile capetelor
Picurând prin inima fragedă.
Tot acum se trezește cel purpuriu în primăvară
Când sângele proaspăt i-l bem în noaptea sumbră.
Bețivi sfinți se prăbușesc
la tălpile lui fărâmițate de cuie.
Pe ziduri amuțește iasomia.
Eram copil nepriceput
când l-am văzut murind întâia oară,
capul încins de spini al lunii
tremura ca un animal muribund,
verde răsuna iarba zdrobită
de pelerini neputincioși.
Primăvara, sângele e mai aspru
În nopțile moi ale trupului,
soldați singuratici visează
un sfânt mânios ucigând balaurul
și fete urâte rătăcesc
în umbra fierbinte-a iubitului.
Pământul își dezvelește
burta de călugăr albastru.
Departe,
un înger înzăpezit
se descompune încet cu fruntea în pământ.
Dorin David:
După cîteva poeme ale doamnelor poete, a venit rîndul unui domn poet! Un poem frumos despre trecere, tot răsucesc în minte finalul… Lectură plăcută.
(fără titlu)
între un prea-trecut ieri
și un prea-incert mîine
încerc să trăiesc într-un veșnic
continuu
azi
am rătăcit destul prin vremuri
căutînd mereu altceva
fără să știu ce vreau
fără să-mi placă ce
am
a fost nevoie nu de un pas
ci de o oprire
am realizat
că dorințele nu se termină
niciodată
am renunțat atunci
la ieri și la mîine
astfel drumul a devenit ușor
nici nu mai este drum ci
clipă
5.Shakespeare – Sonete
Generalul Frig i-a încetinit oleacă deplasarea Marelui Will, dar nu l-a oprit din drumul către noi. Iată-l sosit împreună cu măiastrul său traducător, poetul Adrian Vasiliu. Lectură plăcută!
Sonetul LXXXIII
I never saw that you did painting need,
Nu m-am gândit că fardu-ți folosește,
Și-atunci frumosul nu l-am retușat.
Știam, credeam că știu, că tu ești peste
Oferta unui bard îndatorat.
De-aceea am omis să te prezint,
Ca să probezi, prin măreția ta,
Cum eșuează- un biet condei pornit
Pe lingușeli, când vrea a lăuda.
Tăcerea mi-o impuți ca pe-un păcat,
Deși e chiar un merit că sunt mut.
Eu nu stric frumusețea dacă tac,
Când alții, proslăvind-o, o distrug.
Mai multă viață e-n privirea ta
Decât poeții tăi pot aclama.
Traducere: Adrian Vasiliu
- Rîdem din răsputeri…
N-am mai citit/ auzit de multă vreme bancuri cu concetățenii mei, dar iată a avut grjjă Virgil Glăvan să mi le trimită tocmai din Canada! Și o glumă grafică de la Ion Fercu. Enjoy!
Un trib de băştinaşi prinde un grup de turişti format din un american, un englez şi un moldovean. Şeful tribului le comunica acestora:
-Cine îmi spune un cuvânt din limba engleză pe care nu-l ştiu, îi dau drumul acasă.
Americanul:
-Butterfly!
Şeful de trib:
-Bă, da’ eu am făcut cursuri la Oxford, crezi că nu ştiu că înseamnă fluture? Hai, la cârnaţi cu tine!
Englezul:
-Butterfly!
Şeful de trib:
-Bă, şi tu eşti prost. Înseamnă fluture. Hai, la pastă de mici cu tine!
Moldoveanul:
-Butterfly-li!
Şeful de trib după îndelungi strofocări:
-Bă, asta nu mai ştiu. Spune-mi ce înseamnă şi poţi pleca acasă!
– Fluturi-li!
***
Bre, moldovene, îţi plac ruşii?
-Da, mult.
-Dar românii?
-Nu.
-De ce?
-Pentru că l-au bătut pe tata cu rigla la școală-n 37.
-Şi ce face tatăl tău acum?
-Ehe, l-au împuşcat ruşii în 40.
***
Doi moldoveni se ciocnesc uşor în trafic. Coboară amândoi din maşini şi se iau la ceartă:
-Da cini ţ-o dat ţii carnet, uăi?
-Da ţii cini ţ-o spus că ieu am carnet, uăi?
***
Un moldovean se duce la un bar şi strigă:
-Marman, adu un rachiu că mă ardie buzili!
Barmanul aduce, după cinci minute, iar:
-Marman, adu un rachiu că mă ardie buzili!
Barmanul nervos aduce, dar după cinci minute:
-Marman, adu un rachiu că mă ardie buzili!
Barmanul nervos ca o prună uscată vine şi zice:
-Ascultă, în primul rând io sunt „barman” şi nu „marman”! În al doilea rând, ia gura de pe scrumieră!
***
Profesorul îi arată unui cursant poza unui bărbat fotografiat din profil.
-Ce ne poți spune despre acest individ?
-Are o singură ureche! sare cu răspunsul viitorul bodyguard.
Profesorul ia fotografia și o arată unui alt cursant, punând din nou aceeași întrebare:
-Ce se poate spune despre acest individ?
-Că are doar o ureche! se repetă și răspunsul.
Exasperat,profesorul se duce cu poză tipului fotografiat din profil la șeful clasei și îl întreabă și pe acesta:
-Ce crezi despre acest bărbat?
-Nu poate purta ochelari! răspunde prompt premiantul.
-Fantastic! Cum ți-ai dat seama? Spune-le și colegilor tăi care e logica.
-Omul nu poate purta ochelari, pentru că are doar o ureche.
***
Întrebare la Radio Erevan:
-Cum să cucerești o moldoveancă ?
Răspuns:
-Pune-o să traducă în engleză: GHEAȚĂ, CEAI, PICIOR.
***
Moldoveanul, la școală, îi spune profesorului că vrea să înveţe ebraică.
-De ce tocmai ebraică?
-Păi, când am să mor şi am să ajung în Rai, să pot vorbi cu Dumnezeu.
-Şi dacă ai să ajungi în Iad?
-Păi româna o ştiu bine!
Liviu ANTONESEI este un foarte cunoscut scriitor, cercetător, publicist și profesor universitar din Iași…
Facebook
WhatsApp
TikTok
