SCRUM DE SECOL – Adrian CIOROIANU – De azi, de ieri, de mai…

1.DE CE ESTE BINE SĂ-I CITIM PE CLASICI

Totdeauna am recomandat studenţilor să citească operele de mai ieri (clasice, unele) ale istoricilor români (unii tineri sper că au făcut-o). Iată ce v-ar spune cineva care a urmat acest îndemn: în anul 1947, istoricul român Petre P. Panaitescu publica un volum de studii sub titlul Interpretări româneşti […] (titlul e mai lung; cei curioşi, îl pot căuta în orice bibliotecă bună). Într-un studiu care se numea „De ce n-au cucerit turcii Ţările Române”, Panaitescu venea cu următoarea ipoteză de lucru: i) Imperiul Otoman urmărea cucerirea centrului Europei creştine; ii) drumul, în acest scop, era din Istanbul către Belgrad, apoi către Buda/Ungaria, iar mai apoi către Viena; mai precis, drumul era paralel cu Dunărea, dar în Sudul Dunării; şi, concluziona Panaitescu, iii) otomanii nu au cucerit Ţările Române ci le-au lăsat, până târziu, sub un regim de dominaţie controlat prin domni români (sau alogeni mai apoi ‒ fanarioţii) din simplul motiv că ele nu se aflau în drumul înaintării spre Nord-Vest a Porţii Otomane (adică spre Viena, centrul Europei de atunci).

2.DESPRE ADEVĂRATELE DIVE  

Contrar accepțiunii pop-culture, termenul de „divă” nu prea are legătură cu televiziunea… Apărut în limba italiană spre finele secolului al XIX-lea (din divus = zeu), cuvântul trimitea numai la performanța artistică și mai ales la „prima donne”- le din lumea muzicii. Desigur, limba – ca un „organism” viu – evoluează, captând conotaţii care sunt uneori potrivite, alteori nu. În genere, e bine de ţinut minte că nu orice persoană de sex feminin care apare la televizor devine automat… „divă”. Dincolo de comunicatul „oficial” sec, trebuie să spun că orice întâlnire cu doamna Viorica Cortez devine un privilegiu, pentru oricine. Dânsa sau doamna Mioara Cortez sunt adevărate dive – precum şi doamna Leontina Văduva…

3.DESPRE  MITUL  DACILOR 

Mitul dacilor apare la sfârşitul secolului al XIX-lea tocmai din încercarea de evidenţiere a vechimii româneşti. Sigur că toate aceste încercări au avut o rădăcină politică pentru că, de cele mai multe ori, atunci când facem istorie, scopul este unul politic şi acest lucru persistă până astăzi. Ţin să fac însă precizarea că nu numai românii au căzut în acest păcat. Mai multe state din Europa au făcut-o, Franţa sau Italia… Fiecare încearcă să găsească partea frumoasă a istoriei lor, cu cât mai veche cu atât mai bine, aşa încât, la sfârşitul secolului al XIX-lea, această teorie a rădăcinilor dacice s-a dezvoltat destul de serios în istoriografia noastră şi evident că ea a făcut pereche, o bună bucată de vreme, cu studierea rădăcinilor latine, care e încă mai veche, de la Şcoala Ardeleană. Cei care susţineau această teorie a rădăcinilor latine scoteau în evidenţă, în Ardeal, vechimea civilizaţiei romanice de pe teritoriul fostei Dacii. Şi atunci, ca şi acum, era un scop politic, dar, repet, toate statele europene au trecut prin această vârstă, deci nu putem spune că este o particularitate a românilor.

 

ADRIAN CIOROIANU este profesor universitar, reputat istoric, jurnalist, eseist și un important om politic; a fost ambasador al României la UNESCO și este manager al Bibliotecii Naționale a României…