SCRUM DE SECOL – Adrian CIOROIANU – De azi, de ieri, de aprilie…

1. ELIADE ȘI CIORAN, CU PROPRIA LOR CALIGRAFIE

Joi, 14 aprilie, a avut loc un eveniment-spectacol găzduit de sala Atrium a Bibliotecii Naționale, anume celebrarea în curând a Zilei internaționale a Cărții și Drepturilor de autor, precum și a aniversării a 10 ani de când Biblioteca Națională s-a mutat în sediul din Bulevardul Unirii, nr.22, București.

Cu acest prilej am decis expunerea, în premieră, pentru public și presă a manuscriselor lui Mircea Eliade și Emil Cioran,  recent achiziționate de statul român prin Ministerul Culturii  și care se află, iată, în custodia Bibliotecii Naționale a României.

Ne-au  onorat cu prezența domnul Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, doamna Daniela Nane, actriță a Teatrului Bulandra, care a citit fragmente alese din aceste manuscrise și domnul Andrei Racu, pianist la Teatrul Muzical „Ambasadorii”, din București.

Aceste manuscrise au fost expuse doar timp de câteva ore, efectiv, din cauza unor condiții anume de temperatură, lumină și umiditate în care ele se păstrează. În perioada următoare, după anumite etape obligatorii, Biblioteca Națională intenționează digitalizarea acestor manuscrise, pentru a fi la dispoziția celor interesați (și care au și un abonament valid la Biblioteca Națională, care este de 30 lei/an, deocamdată).

2.VIITORUL  ISTORIEI  ÎN  ȘCOALA  ROMÂNEASCĂ

În prezent, disciplina Istorie are parte de o singură oră pe săptămână în învăţământul gimnazial. Fac parte dintre cei care, inclusiv prin aceste rânduri, vor susţine propunerea ca Istoriei să-i fie alocate săptămânal două ore. În momentul de faţă, spaţiul virtual este animat, printre altele, şi de pledoaria mai multor profesori – din mediul preuniversitar sau universitar – pentru o prezenţă mai consistentă a studiului Istoriei în învăţământul nostru. În context, comunitatea academică din Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti a definitivat o poziţie care a fost publicată. Desigur, dezbaterea despre studiul Istoriei nu este decât o parte dintr-un larg tablou. Fiecare materie este importantă şi nu am nici un fel de îndoială că fiecare are susţinătorii săi. În paranteză fie spus, eu mi-aş dori mai mulţi susţinători pentru Limba latină în şcoli – nu voi detalia acum de ce, poate o voi face cu alt prilej.

3.TINERII  ȘI  ISTORIA 

Cei care studiază Istoria, indiferent de vârsta lor, nu sunt oameni rătăciţi în trecut. Dimpotrivă, ei sunt acei (viitori sau actuali) cetăţeni care caută calea cea mai dreaptă şi mai clară către prezent. Vreţi să înţelegeţi înaintea altora ce şi de ce se petrece acum la Chişinău? Vreţi să ştiţi cum s-a ajuns la luptele din Estul Ucrainei? Vreţi să aveţi o explicaţie completă despre criza din Grecia? Vreţi o explicaţie fără retorică şi fără populisme despre diferenţele dintre Nordul şi Sudul Europei? Vreţi să înţelegeţi povestea extremismului religios şi dincolo de cuţitele sau kalaşnikovurile din mâinile militanţilor autorevendicatului Stat Islamic? Ei bine, în spatele tuturor acestor „evenimente” de azi se află o istorie. Cine o cunoaşte, va înţelege mai bine. Tinerii care învăţa Istoria vor fi mai greu de manipulat. Ei vor vedea ce greşeli a făcut fiecare generaţie şi vor şti că din lecţiile trecutului doar cei ce-l cunosc pot învăţa. Istoria nu se repetă, dar ea (vorba scriitorului Mark Twain) mai are din când în când unele „rime”. Sigur că nimeni nu poate citi în viitor, dar măcar studenţii de la Istorie vor identifica aceste rime şi nu vor fi total surprinşi în faţa titlurilor din ziarele de mâine.

ADRIAN CIOROIANU este profesor universitar, reputat istoric, jurnalist, eseist și un important om politic; a fost ambasador al României la UNESCO și este manager al Bibliotecii Naționale a României…