SCRUM DE SECOL – Adrian CIOROIANU – De azi, de ieri, de aprilie…

1.Coincidențe istorice…

Ce bătaie de cap, și Istoria asta! Istoria mereu merge mai departe… În ziua de 24 februarie 1972, președintele american Richard Nixon era în China, în ideea de a crea o alianță americano-chineză împotriva imperialismului sovietic/rus. Ceea ce Nixon a reușit, pe termen mediu… 50 de ani mai târziu, pe 24 februarie 2022, armata Rusiei a atacat Ucraina, se pare cu acordul Chinei – cel puțin la început. Istoria merge mai departe.

2. Parlez-vous…

Joi, 24 martie a.c., la ora 12h, toată suflarea francofonă și disponibilă care are o legitimație validă la Biblioteca Națională a României a fost invitată la un spectacol special organizat de Biblioteca Națională și de Teatrul Muzical Ambasadorii, cu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei. 300 de milioane de oameni celebrează în lume, în aceste zile, limba franceză. Optzeci și opt de state și guverne care sunt membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei, inclusiv România, sărbătoresc această zi în fiecare an.

Tot Joi, 24 martie 2022, de la ora 12:00, în Atriumul Bibliotecii Naționale a avut loc o expoziție de carte cu autori români care au scris în franceză și, totodată, un recital de muzică și poezie susținut de soliștii și actorii Teatrului Muzical Ambasadorii.

Din program:

Andreea Bucur & Camelia Cuzub – Duo des fleurs – Lakmé, L. Delibes (+ Balet)

Sergiu Neamțu – Le veau d’or – Faust, C. Gounod

Silvia Stanciu – Je t’aime – Paul Eluard

Camelia Cuzub – Seguidilla – Carmen, G. Bizet (+ Balet)

Octavian Ene – Salut! Demeure chast et pure – Faust, C. Gounod

Andreea Bucur – Je veux vivre – Romeo et Juliette, C. Gounod

Daniela Nane va recita „Cafeaua de dimineatà”, de Jacques Prévert

Silviu Mihăilă – O vin, dissipe la tristesse – Hamlet, A. Thomas

J. P. Rameau – Les Indes Galantes – Rondeau”Forets plaisibles” – Soliști Andreea Bucur, Silviu Mihăilă, Tutti (+ Balet)

3. Întrebările unei zile de duminică, de acum șapte ani…

Realitatea din teren arată că luptătorii (și luptătoarele!) kurzi sunt printre cei mai eficienți împotriva ISIS/Daeș. Numai că ei luptă sperând că într-o zi, apropiată, vor avea statul lor. Unele state sau oficialități (din Occident) par să întrețină aceste speranțe. Altele (precum Turcia) se opun cu toată forța. E drept, deocamdată kurzii sunt relativ divizați între ei (pe o axă Est-Vest, analiștii occidentali estimau în Siria și Irak cca 90 de miliții, majoritatea înarmate, aliate sau rivale între ele, în funcție de conjunctură sau de sprijinul extern). Dar, chiar și așa, chiar dacă sunt mai „apropiați” de Turcia sau de Iran (intr-o încrengătură de interese, economice sau militar-politice), kurzii luptă pentru interesele lor, nu pentru a ne scăpa pe noi de ISIS. Citeam recent o analiză care spunea că dacă acești kurzi ar fi avut în ultimii ani unitatea de acțiune a ISIS-ului, atunci ei   și-ar fi delimitat și proclamat deja propriul stat. Nu s-a întâmplat (încă?). Iar întrebările chiar aceasta sunt: cât va mai dura până când problema unui eventual Kurdistan va fi pusă in mod frontal? Cine o va face? Să fie acesta încă un motiv al relațiilor mai delicate acum dintre administrația turcă și unele dintre cele occidentale?

ADRIAN CIOROIANU este profesor universitar, reputat istoric, jurnalist, eseist și un important om politic; a fost ambasador al României la UNESCO și este manager al Bibliotecii Naționale a României…