1.De Ziua Culturii Naționale…
Pe 15 ianuarie, am fost la Slobozia, capitala Ialomiței! După cum unii dintre dumneavoastră știu, numele localității vine de la o „slobozie” dată, pe la începutul sec. XVII, pentru cei care se stabileau acolo – adică o scutire de taxe, cum s-ar spune azi. Iar Ialomița este unul dintre județele cu cel mai bun pământ din România (inima Bărăganului).
- Povestea cu Novak…
Dacă cineva și-a imaginat că autoritățile din Australia își vor închide (de covid etc.) proprii cetățeni, dar vor da liber la sportivi vizitatori, atunci s-a înșelat amarnic. Acest super-talentat tenismen al timpurilor noastre, pe nume Novak Djokovic, merită tot respectul iubitorilor de sport – fie ei vaccinați sau nevaccinați, toți cei care suntem iubitori ai sportului în genere, dat fiind că, potrivit axiomei olimpice, acolo unde înflorește sportul, sperăm, războiul va face un pas înapoi! Așa de-ar fi, tot nu e puțin!
Mântuirea prin sport e o idee atât de veche încât nici măcar nu încerc să o datez: în Grecia antică, conflictele între cetăți „înghețau” pe perioada Jocurilor – ce omagiu mai profund vreți pentru aceste competiții sportive?
Ei bine, românii îi pot felicita pe bunii noștri vecini sârbi că au dat pe seva lor etnică, vorba lui George Călinescu, un crin talentat precum Novak Djokovič! Aveam vreo îndoială că sârbii pot fi buni, în diverse domenii? Nicidecum… Vecinătatea noastră cu sârbii sud-vest-dunăreni e un câștig pentru noi și viceversa – adică e un câștig și pentru ei, pe principiul logic, empatic și balcanic totodată, că ceea ce avem toți, între noi (ortodocșii est-continentali), poate fi valoare adăugată celuilalt, în numele identității europene comune.
Pe scurt: eu respect orice decizie a sportivului Novak Djokovič; doar că el e simbolul, totodată, al unei idei mai ample decât el, decât noi sau decât tenisul ca atare, o idee validă de sute de ani: anume, când ești la Roma, te porți ca romanii. Când ești în Australia (Down under…) sau în Băilesti (Dolj, adică Jiul de câmpie, cum s-ar spune…), te porți precum australienii sau precum băileștenii. Și, de regulă, nu e bine să pariezi împotriva autorităților locale! Altfel, lucrurile o iau razna.
De reținut, nici mai mult, nici mai puțin. Indiferent de datele noastre din buletin. Restul e politică. Dacă cineva și-a imaginat că autoritățile din Australia își vor închide (de covid etc.) proprii cetățeni, dar vor da liber la sportivi vizitatori, atunci s-a înșelat amarnic. Punct.
- De ce, totuși, vin tinerii către Istorie?
Deseori sunt întrebat ce anume îi face pe tineri – domnișoare și domni în junețe, majoritatea proaspeți absolvenți de liceu, dar și doamne sau domni ceva mai… experimentați – să vină către Facultatea de Istorie. Iată o întrebare care nu-i simplă. Dar la care răspund cu plăcere. Tinerii care vin spre Istorie merg pe urma propriei lor plăceri – acestor oameni la început de drum chiar le place să știe povestea noastră și povestea lumii, așa cum au fost ele mai înainte de erupția zgomotoasă a propriilor noastre generații.
Viitorii studenți la Istorie nu sunt tineri rătăciți în trecut. Dimpotrivă, ei sunt acei oameni care caută calea cea mai dreaptă și mai clară către prezent. Vreți să știți cum s-a ajuns la luptele din Estul Ucrainei? Vreți să aveți o explicație completă despre criza din Grecia? Vreți să înțelegeți povestea extremismului religios și dincolo de cuțitele sau kalașnikoavele din mâinile militanților ISIS? Ei bine, în spatele tuturor acestor „evenimente” de ieri și de azi se află o istorie. Cine o știe, va înțelege mai bine.
Tinerii care învăța Istoria vor fi mai greu de manipulat. Ei vor vedea ce greșeli a făcut fiecare generație și vor ști că din lecțiile trecutului doar înțelepții pot învăța. Istoria nu se repetă, dar ea (vorba scriitorului Mark Twain) mai are din când în când unele „rime”. Sigur că nimeni nu poate citi în viitor, dar măcar studenții de la Istorie vor identifica aceste rime și nu vor fi total surprinși în fața titlurilor din ziarele de mâine.
Tinerii care vor studia la Facultatea de Istorie (adică Istoria, Istoria Artei sau Relații Internaționale și Studii Europene, în funcție de preferința sau de notele lor) vor avea la final, dacă vor ști să profite de anii următori, o veritabilă poli-specializare. Cine știe Istorie, știe mult din povestea completă a societății umane: știe și despre războaie, dar și despre sistemul bancar; și despre arme, dar și despre modă; și despre câmpuri de bătaie, dar și despre saloane diplomatice; și despre marile erori ale umanității, dar și despre marile ei victorii politice, sociale, economice, culturale sau chiar sportive!
Tinerii care vor studia Istoria nu se vor teme de viitor – din simplul motiv că vor înțelege prezentul mai bine. Cine a citit o carte (sau cinci cărți) despre Revoluția Franceză va înțelege mai bine ce se întâmplă în Franța de azi. Cine va citi despre țarul Petru cel Mare va înțelege mai corect ce se întâmplă în Rusia de azi. Și așa mai departe. Nici pe români nu-i înțelege cine nu le cunoaște istoria.
Istoria nu e un glob de cristal, în care să prezicem viitorul. Dar cine cunoaște Istorie știe că nu există globuri de cristal! În schimb, Istoria ne învăță să citim o hartă, o haină, o fotografie, o gravură sau un document vechi. Cine știe Istorie, îi va citi mai bine pe oameni!
- Dintr-un articol…
Dacii și noi, noi și dacii… Problema dacilor în cultura română derivă din faptul că mereu, în ultimele aproape trei secole, în spatele lor s-a aflat fie un scop politic, fie o ideologie. Fie prin uitarea lor premeditată, fie prin exagerarea prezenţei lor, dacii au jucat rol de pioni pe tabla culturală – cel mai adesea, fără legătură cu ceea ce ştim despre ei (din păcate, prea puţin).
- Un gând…
Si noi dezamăgim pe unii, alții pe noi… Așa se scrie viața (și istoria, daca te gândești la state). Dar nu e o dramă. Minus cu minus fac plus. Mergem, totuși, mai departe. Căutăm plusuri, evităm minusuri.
ADRIAN CIOROIANU este profesor universitar, reputat istoric, jurnalist, eseist și un important om politic; a fost ambasador al României la UNESCO și este manager al Bibliotecii Naționale a României…
Facebook
WhatsApp
TikTok
