*
Sub luna prea galbenă, lumea
adoarme în blond;
identice – luna şi lumea,
der Mond et le Monde.
UN LIMERICK OCAZIONAL
O Domnă de prin Magdeburg
şi-ar fi dorit ca,-ntr-un amurg,
să murmure un limerick
eroul căruia-i Erick
Satie, chiriaş într-un foburg.
DUPĂ DMITRI VOLKOGONOV
– Cât fac 12 × 7, tovarăşe Lenin?…
Produsul dintre numărul lunilor anului şi numărul
zilelor săptămânii apasă pe fruntea şi umărul
marelui Lenin…
Care, de-atâtea dezbateri în àgora
şviţeriană şi, după,-n Sovietul
Suprem, uită, bietul,
tabla lui Pitagora.
Vladimir Ilici boleşte
şi,-n mai puţin de trei ceasuri, nu are
să rezolve-nmulţirea prin adunare,
băbeşte:
12 + 12 = 24,
24 + 12 = 36…
Ca s-ajungă,-n sfârşit, după multe grimase
de elev corigent, la 84, –
anul lui Orwell & Amalrik,
acela în care avea să înceapă sfârşitul Fantomei
ce bântuise un veac şi mai bine, – tot astfel cum Romei
ceasu-ncepuse să-i sune de când cu invazia lui Alaric.
DOLEANŢE (d’ale Dnei Chciulescu)
Să-mi cumperi un cuer din corn,
iubitule, de cerb,
un Bonaparte cu bicorn
din porţelan superb,
sau bustu Cleopatrei, ce-ş
lua baia-n lapte fert, –
la sfârc, ca fructu de măceş
împurpurat pe sfert;
iar dacă mai dispui de bani,
şi Amoraşu roz
care-l visez de vreo doi ani
sub formă de moloz
sau ţăndări, – care le adun
de jos şi, ciob cu ciob,
iubitule, io-i recompun
obrazul făcut zob,
cu tot cu galeşu-i surâs
parşiv şi unduios, –
cu grijă, cum mă ştii că âs
de tot ce e duios.
Facebook
WhatsApp
TikTok
