PERPETUUM MOBILE
(Lui Eugen Bunaru, prietenul meu paveldanist)
Ce, oare,-i trebuie unui cenaclu?
Zidarului îi trebuie un şpaclu;
tâlharului îi trebuie şperaclu;
zodierului îi trebuie pantaclu;
înaltei turle-i trebuie pinaclu…
Ce, însă,-i trebuie unui cenaclu?
Tâlharului îi trebuie şperaclu;
zodierului îi trebuie pantaclu;
înaltei turle-i trebuie pinaclu;
zidarului îi trebuie un şpaclu…
Ce, însă,-i trebuie unui cenaclu?
Zodierului îi trebuie pantaclu;
înaltei turle-i trebuie pinaclu;
zidarului îi trebuie un şpaclu;
tâlharului îi trebuie şperaclu…
Ce, însă,-i trebuie unui cenaclu?
Înaltei turle-i trebuie pinaclu;
zidarului îi trebuie un şpaclu;
tâlharului îi trebuie şperaclu;
zodierului îi trebuie pantaclu…
Ce, însă,-i trebuie unui cenaclu?
Zidarului îi trebuie un şpaclu;
tâlharului îi trebuie şperaclu;
zodierului îi trebuie pantaclu;
înaltei turle-i trebuie pinaclu…
Ce, oare,-i trebuie unui cenaclu?
UN PANTUM – gen, prin definiţie, permutabil:
(Doamnei Mira Demetriad)
La masa cu picioare de bambus, Jugendstil,
tăblie de lac negru,-n care se şterg cocorii,
cu sora străbunicii Ariadna, Tanti Lory;
ea face pasienţe, iar eu mănânc pistil.
Tăblie de lac negru,-n care se şterg cocorii,
în ramă de pai galben, în anotimp ostil;
ea face pasienţe, iar eu mănânc pistil,
eu am căluş în gură, ea deapănă istorii.
În ramă de pai galben, în anotimp ostil,
sub un azur în care se-adună,-n pâlcuri, norii;
eu am căluş în gură, ea deapănă istorii,
ci iarna fi-va lungă, iar anul, bisextil.
Sub un azur pe care se-adună,-n pâlcuri, norii,
ca pe tăblia neagră, cu papuri în vernil;
ci iarna fi-va lungă, iar anul, bisextil,
în jurul mesei negre cu păsări iluzorii