ISTORIILE UNUI MATROZ
ÎNTORS DE PE PLANETA ROZ (5)
Altminteri, nu se ştie dacă, de foarte mult,
Planeta Roz cunoaşte şi un alt fel de cult
decât acela care, pe lângă-al scumpei patrii,
îi schimbă pe toţi inşii în nişte idolatri;
în două vorbe, iată-l: precum, în cor, serafii-l
slăvesc pre Domnu,-acolo slăviţi sunt fotografii, —
ce-acordă cui vor dreptul, strict limitat ca număr,
de a purta,-n tot locul, un aparat pe umăr.
Emancipaţi, cu vremea, ca de un lest stingher,
de zeii lor: de Talbot, de Niepce şi de Naguerre,
ce pretindeau ofrande în săruri de argint,
mai-marii-s ei pe-acolo, — şi sper să nu vă mint,
dacă vă-nşir ce scrie în amintitul print.
*
Eu am ajuns acolo-ntr-o doară, într-o pauză-n
care citeam istoria baronului Münchhaußen, —
nu, însă, pe ghiuleaua acestuia, de tun,
ci absorbit de-o flamă de bliţ inoportun:
un fulger de magneziu (fără zig-zag şi ultra-
violaceu, al unei unelte nec plus ultra
de furgăsit imagini) dinspre Planeta Roză, —
unde-am ajuns pe dată, ca orice tras-în-poză.
(1968-2004)
Facebook
WhatsApp
TikTok
