RIMELĂRI DE SÂMBĂTĂ – Șerban FOARȚĂ – De ianuarie…

ISTORIILE UNUI MATROZ

ÎNTORS DE PE PLANETA ROZ (13)

 

Cât despre riglă, sora compasului, — cu-aceasta

se duce o tangentă la orice punct din coasta

Planetei Roz, pe care, când rigla e de calcul,

începe s-o prefacă-ntr-o pulbere, ca talcul

de fină,-ncât, la urmă, nu mai rămâne franj

al ei să nu încapă-n formula lui Lagrange,

urmaşul, la catedră,-n Berlin, al lui Herr Euler…

scâldând-o, cum s-ar zice,

ca să o fac ferice.

*

 

De fapt, n-o scald,

căci, iubind, nu

mai eşti chiar tu,

ci celălalt;

nici n-aş putea,

căci e cam greu,

când ea e eu

iar eu e ea,

adică noi —

ce ne-adunăm

fără să dăm

numărul 2.

Nici dacă vrei,

n-o minţi, când ea

e umbra ta,

iar tu, a ei, —

aşa precum

(ca-ntr-un halou)

vom fi-n tablou

sau în album:

ea, cu ten roz,

un roz etern,

eu, mai patern,

căci mai matroz.

Drept care, am

compus în gând

acest plăpând

epitalam…