RESTITUIRI – Ioan N. RADU – Dicționarele românești de astronautică (1)

Scriam, cu câțiva ani în urmă, despre un OM pe care-l știam în orașul nostru dintotdeauna și pe care îl cunoșteau zeci de generații ale Târgoviștei. Profesorul Ioan N. RADU, campion mondial, dascăl de elită, profesor înțelept, conducător al școlii dâmbovițene… Scriam, deci, „gânduri despre un foarte tânăr prieten”… Acum, Domnul Profesor e într-o lume mai bună și, cu siguranță, îi învață pe îngeri să construiască rachetomodele, pe care le lansează în fiecare zi, acolo, în rai… Am în arhiva mea de suflet mai multe articole despre oameni de ieri și de azi ai Dâmboviței noastre, scrise cu migală și pasiune de dragul meu prieten, pe care, iată, le restitui aici, în fiecare săptămână… (Ionuț Cristache)

Dicționarele românești de astronautică (1)

Comunicare  susținută joi, 16 octombrie 2014, la Academia Română… 

Comunicarea pe care o propun se referă la scoaterea la lumină a unor valoroase lucrări, de natură să evidenţieze preocupările cercetătorilor din ţara noastră  în domeniul astronauticii. În principiu, astronautica şi-a individualizat propriul statut ştiinţifico-tehnic în primele două decenii ale secolului al XX-lea, prin difuzarea realizărilor teoretice sau practice ale unor savanţi din diferite ţări. După lansarea primilor sateliţi artificiali al Pământului, astronautica a devenit o activitate multidisciplinară cu mari posibilităţi de studiere şi  depozitare a unor autentice noţiuni şi date specifice. Aceasta a sugerat prezentarea şi explicarea termenilor specifici într-un dicţionar propriu disciplinei astronautica și care poate completa bibliografia dicţionarelor româneşti într-unul din cele mai noi şi captivante domenii de cunoaştere a naturii înconjurătoare şi de folosire a sa spre binele  oamenilor.

  În ţara noastră, după unele informaţii, ar exista două astfel de lucrări care au apărut în edituri cunoscute, cu mari posibilităţi de popularizare şi difuzare în rândurile pasionaţilor de astronautică.

O primă lucrarea, intitulată  Dicţionar de astronomie şi astronautică,  apărută la Editura ştiinţifică şi enciclopedică, în anul 1977, sub coordonarea generală a prof. dr. doc. Călin Popovici, sprijinit de un colectiv de autori specializaţi pe anumite domenii: dr. George Stănilă, dr. Emilia Ţifrea şi conf. dr. ing. Florin Zăgănescu, iar revizia ştiinţifică asigurată de conf. dr. Ieronim Mihăilă şi prof. dr. ing. Nicolae Patraulea, membru corespondent  al Academiei Române, s-a bucurat de o distribuire naţională. Dicţionarul, care are o prezentare grafică frumoasă şi o tehnoredactare pe măsură, conţine 439 de pagini, 190 de figuri și 31 de tabele. În Cuvânt înainte, semnat de prof. dr. doc. Călin Popovici, se arăta: „Actualul „Dicţionar de astronomie şi astronautică” este primul de acest gen care apare în limba română. Principalul său scop este de a deschide calea către o înţelegere mai justă a progresului acestor ştiinţe şi a termenilor aferenţi, oferind jaloane de reper celor care, într-un fel sau altul, vin în contact pentru prima oară cu ei şi punând la dispoziţia celor interesaţi o introducere în aprofundarea lor.”  De asemenea, se arăta că: „Astronomia, una din cele mai vechi ştiinţe, a cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare de-a dreptul spectaculoasă, prin noi descoperiri şi prin noi mijloace de cercetare a universului. Beneficiind de ajutorul rachetelor şi sateliţilor artificiali, radioastronomia şi astronomia spaţială au lărgit considerabil posibilităţile de cercetare, făcând accesibil întregul spectru al radiaţiilor electromagnetice şi corpusculare purtătoare de informaţii preţioase asupra obiectelor şi fenomenelor cereşti.”

Astfel, astronomia şi astronautica apar ca strâns înrudite, cu toate că astronautica are un pronunţat caracter tehnic şi, totodată, multidisciplinar, fiind dezvoltată în colaborare cu alte ştiinţe, cărora le oferă posibilităţi de investigare eficace. Dată fiind înrudirea astronomiei şi astronauticii, cu toate deosebirile specifice, ele au fost cuprinse în cadrul aceluiaşi dicţionar enciclopedic, autorii căutând să depăşească unele dificultăţi inerente legate de acestea.

Autorii scriu că: „Ponderea relativ mică acordată astronomiei în învăţământ în perioada respectivă, dar şi actuală, perioadă de largă răspândire a noilor descoperiri ale astronomiei şi astronauticii, creează necesitatea unui instrument accesibil maselor largi de cititori. Un astfel de instrument este acest dicţionar, care, pe lângă definirea corespunzătoare a noţiunilor de specialitate, conţine şi o dezvoltare enciclopedică a lor, cu caracter de introducere în domeniul pe care unii  cititori ar dori să-1 adâncească.  Dată fiind importanţa lor în eşafodarea generală a acestor ştiinţe, se pune un accent deosebit pe tratarea termenilor complecşi, fundamentali, completată uneori cu schiţe şi tabele. În centrul atenţiei autorilor a stat corectitudinea informaţiei, întrucât lipsa instruirii astronomice generale face ca în literatura de popularizare să se strecoare unele erori generatoare de confuzii”.

  Fiecare articol începe prin definirea noţiunii, urmată de eventuale sinonime şi continuă cu o dezvoltare a cărei extindere este dictată de importanţa termenului respectiv. Pentru înlesnirea unei priviri sintetice, s-a considerat necesară concentrarea unor informaţii privind o anumită categorie de obiecte cereşti, de fenomene, de vehicule spaţiale etc. (ex. stele, planete, asteroizi, sateliţi artificiali, zboruri spaţiale, rachete spaţiale) în tabele sintetice, la care se operează trimiteri.   Schiţele, desenele şi schemele introduse au rolul de a spori gradul de accesibilitate al textului.  În lucrare sînt cuprinse şi scurte informaţii biografice privind unele personalităţi – de la savanţi de frunte la astronauţi – din domeniul astronomiei şi astronauticii, a căror selecţie a fost dictată de consideraţii foarte diferite, date fiind preocupările lor diverse.

Ioan N. RADU a fost singurul campion mondial din istoria Târgoviștei, un pasionat cercetător în domeniul astronauticii, autorul unui număr impresionant de lucrări în domeniu, un spirit mereu tânăr și dascăl de „Carabella”…