REFLECȚII ACTUALE – Victor MIHALAȘCU – Manipularea, între adevăr și minciună (2)

În Legea nr. 297 din 2004 privind piața de capital din țara noastră, având la bază Directiva U.E. nr. 6/2003 privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulărilor pieței (abuzul de piață) sunt considerate ca infracțiuni, printre altele, faptele de manipulare a pieței de capital, adică tranzacțiile care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu prețul, cererea, oferta unui instrument financiar (de pe piața monetară sau cea de capital) sau cu menținerea prețului la un nivel anormal sau artificial, care presupun proceduri fictive sau ori orice formă de înșelăciune etc.

   Pentru manipularea titlurilor lichide trebuie însă fonduri importante și utilizarea unor procedee fictive, susținea Cristian Duțescu în lucrarea „Manipularea pieței de capital„, publicată de editura C. H. Beck, un exemplu românesc fiind cel al cotării acțiunilor Rompetrol la Bursa de valori din București în 2004. Un alt exemplu este cel al angajaților celor mai mari bănci care tranzacționau în 2013 pe cont propriu înaintea executării ordinelor clienților când cred că acestea vor modifica prețul titlurilor de valoare, vor influența valoarea fondurilor, a produselor financiare și a tuturor investițiilor pe piața valutară din țări precum Marea Britanie, Germania și altele.

   Manipularea prețurilor de transfer (greu de identificat în special în cazul transmiterii drepturilor de proprietate intelectuală precum invenții, mărci etc.), înseamnă manevrarea valorii mărfurilor înstrăinate între persoane afiliate prin stabilirea unor sume de bani inferioare sau superioare valorii lor de piață, cu scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale mai ales în tranzacțiile transfrontaliere, cele care pierd fiind statele mai bogate, precum S.U.A, Japonia ori cele din Vestul Europei.

   Eurobarometrul publicat de către Comisia Europeană în toamna anului 2024 ne informează că 82% dintre cetățenii europeni sunt de acord că existența știrilor sau informațiilor care induc în eroare sau sunt false este o problemă pentru democrație.

   Printre formele dezinformării sunt amintite clonele unor site-uri reale, operațiuni de tip Doppelganger, materialele audio sau video ingenios manipulate („deep fake”) adesea create cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) și cu impact emoțional și care ne tulbura judecata, rațiunea.

   Este cunoscut faptul relativ recent (martie 2012) din Spania unde o entitate financiară a administrației publice nu a înregistrat cheltuielile făcute pentru sănătate în conturile naționale raportând incorect Eurostat datele privind deficitul bugetar. De aceea, pe data de 11 martie 2025 a fost inițiat un proiect de lege pentru transparentă în utilizarea AI în care se propune ca firmele care nu etichetează corect conținutul generat de AI să fie sancționate cu până la 35 milioane de euro sau cu 7% din cifra de afaceri anuală. Mai mult chiar, s-a înființat alături de Ministerul Transformării Digitale și Spanish Agency for the Supervision of Artificial Intelligence.

   Manipularea digitală afectează nu doar alegerile electorale precum a fost în România recent, ci și securitatea națională și de aceea combaterea fenomenului de „deep fake” a devenit o preocupare majoră a democrației și securității. Manipularea informațiilor și a ingerințelor străine este astăzi mai mult ca oricând parte a componentei hibride mai ample care are ca scop să inducă în eroare, să înșele și să destabilizeze societăți democratice, să creeze și să exploateze fricțiuni culturale și societale, să afecteze negativ capacitatea noastră de a ne conduce politica externă și de securitate, exemplu elocvent fiind cea făcută de Rusia precedând și însoțind agresiunea militară („operațiunea specială”) împotriva Ucrainei („Concluzii privind activitățile de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine„, Document adoptat de către Consiliul Uniunii Europene, 18 iulie 2022).

   Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014 privind abuzul de piață („market abuse”) se referă la forme precum manipularea pieței, utilizarea abuzivă a informațiilor private și altele și se aplică persoanelor și întreprinderilor care fac abuz în timpul tranzacționării instrumentelor financiare prin intermediul platformelor de tranzacționare sau negociat în mod privat în tranzacții extrabursiere atât timp cât pot influența prețul diverselor instrumente financiare.

   Documentele adoptate de către instituțiile europene subliniază necesitatea elaborării unor principii internaționale privind dezinformarea și acțiunile de manipulare a informațiilor, cu respectarea drepturilor omului și cu accent pe susținerea libertății de exprimare și mass-media independentă, ca și pe protecția jurnaliștilor.

   Sunt elaborate deja pentru profesori și elevi (inclusiv români, dar oare câți dintre aceștia le citesc și le aplică?) materiale privind modalități practice de identificare și combaterii a dezinformării, tehnici folosite de către platformele de comunicare socială tradiționale, precum videoclipuri de propagandă, sau moderne, precum diversiunea, ridiculizarea, pierderea în detalii etc.

Victor MIHALAȘCU este absolvent al Facultății de Filosofie a Universității București, a publicat mai multe lucrări cu tematică social-politică și antreprenorială și a fost profesor la renumitul liceu „Ovidius” din Constanța.