REFLECȚII ACTUALE – Victor MIHALAȘCU – Manipularea, între adevăr și minciună (1)

   Manipularea alegerilor, manipularea digitală, manipularea psihologică, manipularea statisticilor, manipularea prețurilor, manipularea pieței de capital, manipularea informațiilor și multe altele sunt forme ale unui proces destul de complex și care merită descifrat pe cât posibil în interesul nostru, al fiecăruia de fapt…

   Să ne precizăm mai întâi termenul de „a manipula”: a transforma prin operații mai mult sau mai puțin cinstite; a aduce în mod insidios pe cineva sau un anume comportament, a-l dirija, a-l manevra, ca de exemplu a se lăsa manipulat de un partid (Dictionnaire de psychologie, 1993); operație ce produce schimbări într-o ordine de stimuli, de probe, de comportamente ale altor persoane (Paul Popescu-Neveanu – Dicționar de psihologie, 1978); controlul, explicit sau influențarea cuiva prin mijloace viclene, incorecte sau insidioase cu scopul obținerii unui beneficiu (Cristian Duțescu –Manipularea pieței de capital, 2008) etc.

   În lucrări de psihologie socială mai vechi sau mai noi, precum cele ale lui Gustave Le Bon („Psihologia mulțimilor„, 1895) ori Gunter Andraș („Obsolescența omului„, 1956) se insistă asupra faptului că indivizii mai mult sau mai puțin inteligenți sunt influențați chiar înaintea unor posibile revolte printr-un nivel scăzut al educației, fiind preocupați de aspectele materiale mediocre mai mult și nu de cele spirituale, făcându-se apel mereu la emoțional și instinctual și chiar la sexualitate; în mulțime indivizii căpăta un sentiment de putere datorită numărului mare de oameni și nu se mai simt responsabili de faptele lor, se produce o contagiune mentală și indivizii sunt influențați de către sugestiile conducătorilor acțiunilor protestatare mai mult sau mai puțin spontane, legale, autorizate ori uneori ilegale, neautorizate. Acțiunea inconștientă a maselor substituită acțiunii conștiente a indivizilor este o caracteristică a istoriei contemporane și de aceea este ușor ca mulțimile să cadă în capcana manipulatorilor sau chiar a dictatorilor…

    Nu cu mult timp în urmă, Morgan Scott Peck, un cunoscut psihiatru și autor american al lucrării „Drumul către tine însuți” (2001), a publicat „Psihologia minciunii” (apărută și la noi la Editura Curtea veche, 2012) în care susține că bătălia pentru vindecarea râului uman începe acasă, cu noi înșine mai întâi, întrucât purificarea noastră va fi totdeauna cea mai bună arma; răul uman trebuie să fie studiat nu doar filosofic, abstract, ci și științific. „Răul se definește, după părerea savantului, ca fiind exercitarea puterii politice – adică impunerea voinței cuiva asupra celorlalți prin coerciție fățișă sau voalată, pentru a împiedica dezvoltarea spirituală… este utilizarea puterii politice pentru a-I distruge pe celălalt în scopul apărării sau al păstrării integrității sinelui bolnav al cuiva„.

   În cazul fenomenelor sociale precum identitatea de grup, narcisismul de grup, spiritul grupului etc. nu trebuie influențați doar liderii grupului, ci și spiritele indivizilor, ale membrilor cei mai de jos pentru că ei constituie toți grupul. Tot așa cum un singur vot poate fi crucial în alegeri, întregul curs al istoriei umane poate depinde de o schimbare în sufletul unui singur individ. „Efortul de a preveni răul de grup, inclusiv războiul, trebuie dirijat spre individ și este un proces educativ desfășurat în școli laice sau religioase; elevii trebuie învățați despre natura răului și despre principiile prevenirii lui” (op.cit.).

   Ignacio Martin-Baro, un savant, psiholog social, filosof și preot iezuit, el însuși victimă a crimelor iezuiților din 1989 din El Salvador, a publicat în 1983 lucrarea „Psihologia eliberării” în care susține că situația psihologică a indivizilor ar putea fi o reacție anormală la circumstanțe normale, fie o reacție normală la condiții anormale. Martin-Baro respinge utilizarea psihologiei ca instrument de război și manipulare politică, ca și a religiei în războiul psihologic și analizează impactul traumelor și al violenței asupra sănătății mintale. Soluția pentru problemele de sănătate mintală din societățile caracterizate de opresiune este transformarea acestora pentru a transcende realitatea istorică a opresiunii. Reparațiile sociale sunt o parte crucială a proceselor de reconciliere națională, presupunând recunoașterea formală a victimelor diverselor abuzuri ale regimurilor opresive, dar și reparația materială pentru că „este clar că nimeni nu îi va întoarce tinerețea disidentului întemnițat… sau tinerei care a fost violată nevinovăția ei … și nimeni nu îi va întoarce pe morți și pe cei dispăruți familiilor lor„.

   Daniel Kahneman, unul dintre cei mai influenți psihologi din istorie și laureat al premiului Nobel pentru economie în anul 2002, își propune în lucrarea „Gândire rapidă, gândire lentă” publicată de editura Publica, în 2012, să perfecționeze în ceilalți și în cele din urmă în noi înșine, capacitatea de a identifica și de a înțelege erorile de judecată evaluative și de decizie (în condiții tot mai mult de incertitudine ale lumii actuale, aș adăuga eu, inclusiv românești!). Utilizarea exemplificărilor le-a oferit savanților din diferite domenii – îndeosebi filosofi și economiști – o neobișnuită oportunitate de a remarca posibile puncte slabe în propria gândire, prin examinarea critică a presupoziției dogmatice încă dominantă potrivit căreia mintea omenească este rațională și logică. Emoția ocupă un loc mult mai proeminent în modul nostru de înțelegere a judecăților evaluative și a alegerilor intuitive decât în trecut, inclusiv în chestiuni bănești, în viața cotidiană etc. și aceasta pentru că avem după unele cercetări actuale aproximativ 20.000 de emoții doar la serviciu, iar pe parcursul unei zile – între 40.000 și 60.000…

   Manipularea neconștientizată (sic!) poate distruge viața psihic, emoțional, social, financiar, susținea într-un articol Valentin Trufașu, în adevărul.ro, în 2022, distingând 5 categorii de persoane manipulate și definind manipularea că o metodă de a influența comportamentul celuilalt în interes personal, al tău.

   La rândul său, Marius Dobre în lucrarea „Discurs publicitar, retorică, logică” (Editura Trei, 2017) distinge între o manipulare cognitivă și una afectivă, subliniind relația asimetrică, de neîncredere, între două persoane sau mai multe, aș adăuga eu, ce declanșează mecanisme de reflectare, ca și de apărare și distingând ca tehnici de manipulare în economie, de exemplu, expunerea repetată a unei mărfi, influențarea socială în funcție de aprecierea mai multor persoane etc. Tot în același an cercetătorul român publică în „Revista de filosofie” un prim articol dintr-o serie dedicată relației dintre logică, retorică și manipulare, și anume despre argumentarea vechilor sofiști ca un prim model, prima sursă a discursului manipulator contemporan).

   Personal, definesc manipularea ca activitatea de influențare a comportamentului unei persoane, grup social sau instituție cu scopul producerii unor schimbări mai mult sau mai puțin conștientizate ale acestor subiecți/actori individuali sau sociali, cerute/urmărite adesea pentru realizarea intereselor tale și nu ale lor.

   Despre manipularea în economie a prețurilor, a piețelor (monetară, financiară), publicitate, manipularea statistică și alte forme, voi scrie în articolele următoare.

Victor MIHALAȘCU este absolvent al Facultății de Filosofie a Universității București, a publicat mai multe lucrări cu tematică social-politică și antreprenorială și a fost profesor la renumitul liceu „Ovidius” din Constanța.