Românii au, cum bine se ştie, multe metehne… s-a dovedit prin nenumărate sondaje că suntem mari şi tari în Europa la ofense verbale. Ne iubim mamele aşa de mult, încât nu ne putem abţine să nu le pomenim neîncetat în cele mai deplasate contexte. Că bărbaţii sunt mari orgolioşi, ştim deja, dar să se afunde în mocirla narcisismului până la a-şi menţiona instrumentul de reproducere de zeci de ori pe zi? Vrei nu vrei, auzi injurii de genul la tot pasul. De la oameni stresaţi, nervoşi şi de cele mai multe ori needucaţi sau analfabeţi. Mă poluează fonic, dar nu mă irită la fel de mult ca un dezacord între subiect şi predicat! O fi părând ciudat, dar nu pot pricepe în ruptul capului ce o fi aşa de greu să pui verbul la plural! De când am revenit în Regat, cum spun ardelenii, sunt bombardată fără milă de structuri gramaticale făcute tocană şi azvârlite haotic în vâltoarea conversaţiei. Vecinul care nu şi-a luat bacul, tanti cutărică care are opt clase, precupeţii de la taraba cu praz… nu le caut scuze, dar hai, îi mai înţelegi, că deh, nu i-a ajutat şcoala şi nu i-a ajutat nici soarta. Însă domnişoarele, doamnele şi domnii (că urlă mândria în ei după respect!) care au dat o raită prin licee şi s-au aventurat chiar dincolo de zidurile universităţilor, dânşii ce au cu dulcele nostru grai? Or li s-o fi acrit de atâta dulce, de-l pocesc cu înverşunare…
M-am întâlnit de curând cu o cunoştinţă veche pe care nu o mai văzusem de vreo 15 ani. Locuieşte de ceva timp în ţara ambroziei şi este o apariţie interesantă, cu trăsături finuţe şi aer mediteraneean. Am avut o discuţie scurtă şi banală despre meniul prichindeilor şi desigur, de cât de greu se trăieşte pe la noi. „Dar…unde e fetele tale?” Hmm… mă scarpin discret lângă ureche, poate n-au mai funcţionat apa şi săpunul… Şi mă gândesc plină de speranţă: „Poate a zis-o cu spirit de glumă, că doar ce ne mai place să facem băşcălie de ai noştri!” Dintr-una-n alta, vine vorba de criza de dincolo… „Eh, nici ei nu mai munceşte deloc!” Ptiu, drace! Aşa că mă ambiţionez (prosteşte, în detrimentul auzului meu fin) să fiu atentă la discursul îmbătător şi concluzionez, cu amărăciune, că fiecare verb era întotdeauna folosit la singular, indiferent de subiect. Mă întreb totuşi, nu îşi dau seama? Nu li se înfige dezacordul asta păcătos în timpan? Ori nu le pasă? O rudă „binecuvântată”, cu o profesie care implică comunicarea cu o gamă variată de persoane, de la simpli şi cinstiţi muncitori, ingineri şi patroni, până la şmecheri cu bolizi şi fufe voluptoase, m-a informat, dezamăgită, că 75 la sută dintre ei sunt fani ai dezacordului gramatical. Chipurile, ar fi deja obişnuinţă, o rutină lingvistică eşuată din indiferenţă şi lipsă de bun simţ faţă de cultură. Obişnuinţă ar fi şi prin centrul ţării, unde se plimbă goangele pe cârpătorul de pe brotir şi ocazional, mai ales în mediul rural, „Ţaţei Floarea i s-o fost stricată televizorul”… dar suntem ceva mai toleranţi în cazul regionalismelor şi invenţiilor nevinovate şi mai ales, rare. Ajunge că limba română a început să sune grobian (dă, pă, ăhă, îhî) şi hilar (fetili, maşinili, casili, vacili)! Dragă cetăţene ignorant, nu trebuie să fi citit Eliade şi nici să fi scris comentarii de zeci de pagini la şcoală: este mai simplu decât furatul, bârfitul sau fofilatul – când te referi la mai multe persoane sau lucruri spui AU, SUNT, FAC, MUNCESC, VORBESC, ah, da, şi TRÂNDĂVESC, FRAIERESC, MINT etc.
ALEXANDRA VLADOVICI BÂRSAN este profesoară de engleză, a început cariera la Sibiu, a revenit acasă și este, mai ales, absolventă de CARABELLA…
Citeşte şi
Constantin VAENI și rubrica sa ÎN CALEA LUPILOR DE IERI ȘI DE AZI…
Revoltat și filosofic indignat, Pompiliu ALEXANDRU în CULTURA URBANĂ…
MELANCOLII în versurile doamnei Constanța POPESCU…
EVENIMENTE ÎN AȘTEPTARE, un altfel de semnal pentru cititorii noștri…
LONDRA LA PAS, cu Cristian Gabriel GROMAN…
Teodor Constantin BÂRSAN și rubrica lui CULTURA LA MARGINEA ȘOSELEI…
Radu STATE, doctor în istorie și rubrica sa CULTURĂ ȘI ISTORIE…
Mariana OPREA-STATE cu ARTIFICII DE LÂNGĂ SERELE CU FLORI…
Cătălina CRISTACHE și ale ei PLIMBĂRI BUCUREȘTENE…
Profesorul Daniel TACHE, cu săptămânala CULTURĂ ONLINE…
Mihai Bogdan VLĂDUCĂ, cu rubrica lui JUNIORII…
Doamna profesoară Mihaela MARIN, cu rubrica de fiecare săptămână CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE…
AȘA O LIPSĂ DE INCULTURĂ, rubrica propusă de Puiu JIPA…
Facebook
WhatsApp
TikTok
