RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Ziua Victoriei

   Pregătind Ziua Victoriei, Putin a cerut un armistițiu pe perioada celor trei zile de festivități. Contrapropunerea Kievului a fost un armistițiu de 30 de zile, care să preceadă o eventuală pace. Acesta a fost însă refuzat, iar dronele ucrainene au survolat Moscova în nopțile de 4 și 5 mai, în prezilele marii parade. Rapoartele oficiale au menționat doborârea lor, dar nu și faptul că acestea au căzut în cartierele rezidențiale. Fabrica de componente electronice pentru arme din Strolov, oblastul Briansk, a fost de asemenea lovită serios. Aceste atacuri s-au dorit un răspuns la desele bombardamente rusești asupra infrastructurii civile, unul dintre acestea fiind efectuat cu o zi înainte de replica ucraineană, ținta fiind un mall și câteva blocuri din Kiev. În final, așa zis-ul armistițiu a fost încălcat chiar de partea rusă, care a continuat atacurile în toate sectoarele de front active.

    Marea paradă s-a desfășurat conform așteptărilor, cu tradiționalele defilări, cel mai mare grup de militari străini participanți fiind cel trimis de R. P. Chineză – stat reprezentat la cel mai înalt nivel chiar de președinte. O premieră: defilarea a inclus și drone de mai multe tipuri, prezentate pe mașinile lansatoare. Putin a ținut să mulțumească în mod special militarilor nord-coreeni, deși prezența lor pe frontul din Kursk fusese în mai multe rânduri negată de oficialitățile ruse. Dintre liderii europeni au răspuns invitației doar președintele Serbiei și premierul Slovaciei, nevoiți să folosească ruta aeriană prin Turcia, din cauza refuzului Poloniei de a permite zboruri către Rusia.

   Începând cu data de 27 aprilie frontul a cunoscut cele mai intense atacuri din 2025, semn al lansării ofensive ruse de primăvară. Înainte de acestea, existase o presiune constantă pe parcursul lunii ianuarie, urmată de o scădere în inițiativă în lunile februarie și martie și o reluare a atacurilor pentru câteva zile la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie.

   Cu bătălia pentru Toretsk încă nefinalizată (ucrainenii rezistând în câteva clădiri din oraș și în zonele limitrofe), rușii au început pregătirea pentru ofensiva către importantul hub logistic Konstantinivka. Cum cele mai scurte axe erau blocate de rezistența ucraineană în Ceasiv Yar (la nord-est de oraș) și Toretsk (la sud-est de oraș), rușii au încercat deschiderea unei axe sudice, mai îndepărtate, prin Oleksandropil și Novospaske. În cazul ultimei localități, eforturile depuse în zilele de 4 și 5 mai au eșuat în fața rezistenței ucrainene, dar Oleksandropil a fost ocupat 3 zile mai târziu.

    La începutul lunii mai rușii au reușit eliberarea a câțiva km² din regiunea Belgorod (la sud de Demidovka) dar, în data de 6 aprilie ucrainenii au testat, din nou, granița cu Rusia, lansând atacuri punctuale în câteva sectoare fortificate din regiunea Kursk (Tetkino și Novy Put). Prima linie de fortificații a fost străpunsă, dar atacurile au fost oprite după ce ucrainenii au pierdut un vehicul de deminare și o mașină blindată.

   Bătălia pentru Pokrovsk a continuat cu violență în prima săptămână din mai. Rușii au ocupat cea mai mare parte din satul Kotlyne. În seara de 5 mai ucrainenii au contraatacat în Lisivka, reluând cea mai mare parte a satului. Luptele pentru acest sat vor continua în zilele următoare. Chiar în Ziua Victoriei însă, rușii au pătruns în zona rezidențială Leontovici din sudul orașului Pokrovsk.

   Rușii au avut mai mult succes în partea vestică a pătrunderii lor de la sud de Pokrovsk, ținta fiind atingerea graniței dintre oblasturile Donețk și Dnipropetrovsk. În data de 4 mai ei au ocupat satul Novoaleksandrivka, iar două zile mai târziu Kotliarivka, ultima așezare de la limita celor două regiuni. Primele grupuri ruse au organizat incursiuni în oblastul vecin, începând cu data de 8 mai.

   În paralel cu aceste acțiuni, rușii au început pregătirea unei ample ofensive amfibii peste Nipru în sectorul Herson. În data de 6 mai un ofițer din unitatea de scafandri „Omega” a Gărzii Naționale a Ucrainei a raportat existența a peste 300 de bărci, adunate de ruși pe malul opus al orașului.

   Pe plan diplomatic, administrația SUA s-a repoziționat alături de aliații europeni, salutând „Coaliția Voinței” (liderii Franței, marii Britanii, Germaniei și Poloniei), întrunită la Kiev în data de 10 mai 2025. Pe aceeași linie, vicepreședintele J. D. Vance a numit pretențiile teritoriale ale Rusiei drept inacceptabile, incluzând „teritorii pe care nu le-a putut cuceri”. S-au agravat însă tensiunile ungaro-ucrainene, după ce serviciul de securitate al Ucrainei a prezentat public o rețea de spionaj militar maghiară ce acționa în regiunea Transcarpatia, colectând date despre sistemele defensive ale regiunii.

 

Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…