Atât sursele occidentale, cât și cele rusești vorbesc tot mai mult despre iminența contraofensivei ucrainene – mai ales după sosirea tancurilor și mașinilor de luptă occidentale – iar predicția momentului este când și unde se va produce aceasta? În ceea ce privește data, estimările analiștilor ruși, bazate pe buletinele meteo și analizele de sol, iau în considerare perioada de după 15-16 aprilie 2023, deoarece zăpada abundentă căzută la sfârșitul lunii martie a îmbibat solul suficient cât să-l facă impracticabil pentru tancurile occidentale mai devreme de această dată. În ceea ce privește locul, de mai multe luni s-a vorbit despre un atac pe frontul sudic, pornit din zona Zaporijia, pentru a elibera Melitopol. Din punct de vedere strategic această zonă oferă cele mai frumoase perspective, un succes aici echivalând cu încercuirea forțelor ruse ce țin frontul de la Herson, izolarea peninsulei Crimeea și posibilitatea dezvoltării acțiunilor ofensive viitoare către Crimeea sau către Maripol și Donbas. Din punct de vedere tactic însă, regiunea este cea mai puternic fortificată parte a frontului rusesc, pe direcțiile previzibile de înaintare fiind constituite până la 3 linii de apărare. Mai multe recunoașteri în forță executate de ucraineni pe acest front au demonstrat capacitatea de rezistență a pozițiilor rusești, atacatorii suferind pierderi semnificative în timpul acestor acțiuni. Cu toate acestea, zona sudică a frontului s-a activat considerabil la începutul lunii aprilie, ucrainenii ocupând câteva poziții avansate la sud de Orihiv și Huliaipole, fapt ce a permis lovirea mai multor obiective de către Brigada 44 Artilerie ucraineană.
Un videoclip publicat de Grupul „Wagner” la sfârșitul lunii martie, detaliază situația dificilă cu care se confruntă mercenarii în Bahmut. Clipul include explicațiile pe hartă ale comandantului „Lotos” (Lotus) – numele de cod al lui Anton Elizarov, cel care a condus acțiunile pentru cucerirea orașului Soledar. Foarte interesante sunt estimările făcute de acesta în ceea ce privește forțele inamice cu care au de luptat mercenarii și brigăzile de parașutiști trimise în sprijinul lor. Conform lui Lotos, pe frontul de la Bahmut sunt concentrați circa 80 000 militari ucraineni (luând în calcul și rezervele). Dispunerea lor, de la nord la sud, era astfel: Grupul Karpaty (c.13 000 militari) în zona Siversk, la nord de Soledar; Grupul Bahmut (c.14 000 militari) în oraș și la vest de acesta; Grupul Adam (c.7 000 militari) pe linia Ivanivske-Ceasiv Yar; Grupul Azov (c.13 000 militari) la sud de Bahmut. Dispozitivul ar fi completat cu alte două grupări de câte 8000 militari fiecare, la nord și sud de Bahmut, iar 20 000 militari ar asigura rezerva, fiind plasați mult mai la vest, pe linia Sloviansk-Kramatorsk-Drujkivka. Conform aceleiași surse, grupurile tactice din jurul Bahmutului ar fi susținute de 280-300 tancuri, 1200 mașini de luptă, 300 piese de artilerie și 93 vehicule lansatoare de rachete.
Harta nr. 1
Dispunerea acestor forțe permite lansarea unei noi ipoteze în ceea ce privește ofensiva ucraineană de primăvară. Cele două grupuri tactice dispuse pe flancurile frontului de la Bahmut, Karpaty și Azov, pot începe ofensiva pentru a realiza o dublă învăluire a mercenarilor și a trupelor de elită ruse ce atacă Bahmut (vezi Harta nr. 1). Pozițiile de pe flancuri nu dispun de fortificații deosebite din cauza dinamicii constante a frontului în această regiune, iar relieful favorizează atacatorul mai mult decât câmpia plată din regiunea Zaporijia. Învăluirea ar duce la eliminarea celor mai bune unități rusești și anularea câștigurilor teritoriale realizate de ruși în șase luni de lupte. Ofensiva ar permite dezvoltarea înaintării în direcțiile Luhansk sau Donețk (vezi Harta nr. 2).
Mai mult, planul ar explica rezistența dârză a ucrainenilor în Bahmut, în ciuda pierderilor mari și a șanselor tot mai scăzute de a păstra un oraș, ocupat de ruși în proporție de 70%. Este adevărat că în luna martie, în ciuda luptelor neîncetate, avansul forțelor Kremlinului a fost de un singur km în linie dreaptă, dar inițiativa a fost mereu de partea lor, iar în primele săptămâni din aprilie acestea au prelua controlul mai multor clădiri importante.
Harta nr. 2
Ipoteza prezintă unele asemănări cu ofensiva ucraineană din toamna trecută, când prima lovitură a fost dată pe frontul din sud în direcția Herson. După câteva săptămâni de luptă cu mici câștiguri teritoriale și atacuri repetate care au imobilizat principalele forțe ruse în sud, lovitura principală a venit în nord, în regiunile Harkov și Luhansk, iar câștigurile teritoriale au fost consistente și obținute rapid.
Indiferent de zona ce va fi aleasă, contraofensiva ucraineană va reprezenta un punct de cotitură în evoluția actualului război.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
