Luna aprilie a anului 2025 s-a dovedit printre cele mai tensionate. În paralel cu operațiunile de pe front, au continuat negocierile pentru pace mediate de partea americană. În ciuda retoricii rusești care punea accentul pe pace și apreciere a inițiativelor americane, pe front Kremlinul a intensificat tempoul acțiunilor sale, atacând în toate sectoarele active. Mai mult, au fost intensificate atacurile cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, ținta fiind terorizarea populației. Unul dintre cele mai puternice a fost executat asupra capitalei Kiev, soldat cu uciderea a 12 persoane și rănirea a altor 87, inclusiv 8 copii. Atacul a venit la o zi după ce președintele Zelenski a refuzat ferm pretențiile Kremlinului de a ceda cele patru oblasturi anexate în mod ilegal și trecute în Constituția Rusiei, deși aceasta nu le controlează total. În aceeași zi și președintele american sugerase că poziția lui Zelenski blochează negocierile, SUA fiind dispuse să recunoască de jure anexarea Crimeii de către Rusia și de facto controlul rus în celelalte teritorii ucrainene ocupate. Bombardamentul extrem de violent, executat asupra civililor din Kiev și alte 4 orașe ucrainene, a schimbat însă viziunea președintelui Trump.
Pentru prima dată de la preluarea mandatului, președintele Trump a recunoscut eșecul acestor negocieri, învinuind, tot în premieră, partea rusă. Replica a venit prin lansarea unui proiect american de a impune sancțiuni Rusiei în domeniile bancar și energetic, folosit ca presiune în medierea americană, în timp ce Uniunea Europeană pregătește al 17-lea pachet de sancțiuni contra Moscovei. În prima zi a lui mai, senatorul american Lindsey Graham, apropiat al președintelui, a declarat că are susținerea Senatului pentru adoptarea unor tarife zdrobitoare de 500% pentru importuri din toate țările care continuă să cumpere produse rusești, fiind vizate China, India și Iran – primele două absorbind 85% din totalul materiilor prime exportate de Rusia.
Retorica americana s-a modificat radical după ce, în data de 30 aprilie 2025, a fost semnat mult așteptatul acord americano-ucrainean pentru mineralele rare. Deși nu a obținut garanții de securitate americane, negociatorii ucraineni au primit o variantă a acordului mult mai favorabilă față de versiunile anterioare. În primul rând, partea americană a renunțat la rambursarea sprijinului acordat până în acest moment și a anunțat continuarea asistenței militare, ca parte a Fondului comun de Reconstrucție a Ucrainei. În al doilea rând, americanii au primit „drepturi preferențiale”, nu exclusive, în extragerea mineralelor, Ucraina păstrând proprietatea asupra subsolului și dreptul de a decide unde și ce se poate mina. Acordul a lăsat deschisă posibilitatea aderării Ucrainei la UE, specificând că investițiile vor fi făcute respectându-se statutul țării de candidat pentru aderare.
Presiunea constantă exercitată de lansarea mai multor acțiuni ofensive rusești a adus sub controlul Kremlinului încă 270 km2 din teritoriul ucrainean. În nord, rușii au reușit să elibereze complet oblastul Kursk și să pătrundă adânc în teritoriul ucrainean, în oblastul Sumi. În sectorul Lyman, rușii și-au extins pătrunderea creată în lunile anterioare la vest de râul Jerebeț și s-au apropiat de Torske. În sectorul Toretsk rușii au reocupat pozițiile pierdute din oraș, ocupând noi teritorii la sud-vest de localitate. Cele mai reduse câștiguri au fost înregistrate în sectorul Kurahove-Pokrovsk, unde rușii au reușit doar să reia câteva poziții pierdute în lunile anterioare și să înainteze puțin către vest.
Între timp, în Marea Neagră a avut loc o eveniment cu impact pentru viitorul războiului maritim: pentru prima dată în istorie, o dronă navală a reușit doborârea unui avion de luptă supersonic. Cu un cost sub 500 000 de euro, o lungime de 8 metri și o greutate de o tonă, dronele ucrainene Magura V7, dotate cu rachete aer-aer AIM-9 Sidewinder au reușit doborârea a două avioane Suhoi Su-30 SM, trimise să le distrugă, într-un interval de 24 h. În data de 2 mai 2025, trei drone navale executau o misiune în apropierea portului rusesc Novorosisk, în momentul în care avionul de luptă Su-30, decolat din Crimeea, a încercat să le lovească. Interceptate la c.50 km sud-vest de Novorosisk, una dintre drone a doborât aparatul folosind una din cele două rachete AIM-9 pe care le transporta. Rezultatul este cu atât mai remarcabil cu cât a fost obținut la o distanță de c.500 km de porturile ucrainene (ceea ce presupune comunicații cu rază extinsă, posibil chiar un satelit), folosindu-se o rachetă aer-aer ce necesita o platformă stabilă dotată cu senzori capabili să detecteze avionul de la o distanță suficientă pentru a permite capului căutător cu infraroșu al rachetei să angajeze ținta.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
