Stoparea ajutorului militar american pentru Ucraina a venit într-unul dintre cele mai nepotrivite momente. Forțele Kievului se aflau în ofensivă în Torețk și Pokrovsk și se apărau cu greu în intrândul de la Kursk. Chiar mai gravă decât stoparea trimiterii de muniții a fost stoparea trimiterii de informații, domeniu în care americanii nu puteau fi supliniți de o eventuală intervenție europeană.
Rușii vor profita din plin, executând unele dintre cele mai feroce bombardamente asupra orașelor ucrainene. În orașul Dobropilia au fost înregistrați 11 morți și 30 răniți, ca urmare a lovirii zonei rezidențiale de către bombele cu submuniții, a căror folosire în zonele locuite este interzisă. După loviturile cu bombe și rachete, rușii au lansat atacuri cu drone kamikaze pentru a ucide și echipele de salvare, alcătuite din medici și pompieri. Apărarea antiaeriană ucraineană, „orbită” în urma deciziei aliatului american, nu a mai putut reacționa la fel de eficient ca în atacurile anterioare. Aceeași problemă a înregistrat-o și comandamentul ucrainean, confruntat cu o extrem de puternică ofensivă rusă și nord-coreeană în Kursk. În doar trei zile pozițiile deținute de peste o jumătate de an de ucraineni au căzut una după cealaltă, propaganda rusă încercând chiar să impună ideea încercuirii celor mai bune trupe ale Kievului în Kursk.
Reducerea intrândului ucrainean din regiunea Kursk (5-10 martie 2025)
La sfârșitul lunii februarie și în primele zile ale lunii martie rușii au reușit să reducă treptat din perimetrul controlat de ucraineni în Kursk, în special în partea de nord (în dreptul satului Pogrebki) și în partea de vest (în zona satului Lebedevka). Lovitura cea mai puternică s-a produs după sistarea ajutorului militar american, în zilele de 5 și 6 martie, în partea de sud-est a perimetrului. În cele două zile rușii au reușit să pătrundă pe o adâncime de 7 km între satele Mahnovka și Guievo, aproape atingând granița ruso-ucraineană. Apărea astfel pericolul unei încercuiri a trupelor ce țineau Sudja, dacă rușii ar fi putut pătrunde la fel de repede și pe flancul vestic.
În data de 7 martie, rușii au executat puternice atacuri cu rachete și drone pe întreg teritoriul ucrainean, încercând să reducă infrastructura energetică. Cea mai lovită zonă a fost Poltava, deși a fost țintită infrastructură energetică de pe întreg teritoriul ucrainean. În Poltava o atenție deosebită a fost acordată rețelelor de transport al gazului pentru a preveni circulația acestuia către teritoriul deținut de ucraineni în regiunea Kursk. Era prima etapă a unei operațiuni gândită de trupele speciale ruse, al cărei obiectiv final era eliberarea orașului Sudja.
Ca și la Avdiivka, forțele speciale ruse au executat un îndrăzneț atac prin conducte, de data aceasta fiind folosită conducta de gaze ce traversa teritoriul ocupat de ucraineni. În data de 6 martie rușii au lansat această acțiune, traversând cei 16 km de conductă pe sub teritoriul controlat de inamic și ajungând sub calea ferată de la nord de Sudja. Traversarea și așteptarea ordinului de ieșire la atac au durat două zile, perioadă în care unii militari au murit din cauza gazului persistent și a accidentelor provocate de claustrofobie. În dimineața de 8 martie, cei rămași au primit ordinul să iasă la suprafață, fiind reperați la scurt timp de dronele ucrainene și supuși tirului de artilerie. Cu toate acestea, operațiunea a produs semnificativ haos în spatele liniilor ucrainene, confruntate de mai multe zile cu puternice atacuri, peste 800 de militari ruși fiind implicați în acest atac.
În data de 9 martie, rușii au ocupat satele din nordul intrândului Cercaskoe Porecinoe, Berdin și Novosotnițki, după ce ucrainenii au început să se retragă rapid către Sudja. În paralel, rușii au intensificat presiunea în nord-vestul și vestul perimetrului ocupat de ucraineni, ocupând teren în zona satelor Malaya Loknia și Lebedevka. În aceeași zi, comandamentul ucrainean a decis și abandonarea satului Martinovka, ce proteja flancul nord-vestic la intrândului. Retragerea a fost serios complicată de distrugerea podurilor de la nord de Sudja și atacurile executate de ruși asupra convoaielor de vehicule.
La sfârșitul zilei de 9 martie, teritoriul controlat de ucraineni în Kursk se redusese la c. 288 de km2, aproximativ 100 km2 fiind abandonați în urma luptelor din prima săptămână a lunii martie. În timpul nopții, evacuarea mai multor poziții va continua, rușii ocupând rapid Mihailovka, Bondarevka, Iujni și toată jumătatea nordică a intrândului ocupat de ucraineni în Kursk.
Cu prețul unor pierderi considerabile – admise chiar de media pro-rusă – și cu un masiv aport de trupe nord coreene, rușii au reușit să reducă drastic teritoriul pe care ucrainenii sperau să-l folosească drept monedă de schimb în viitoarele negocieri de pace.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
