Kupiansk este un important oraș în oblastul Harkov, întins pe ambele maluri ale râului Oskil. A fost ocupat de ruși în data de 27 februarie 2022 și eliberat de ucraineni pe 10 septembrie, în același an. Trei ani mai târziu, orașul a devenit teatrul unei lupte îndârjite. La mijlocul lunii septembrie 2025, forțele ruse înaintaseră c.2,5 km în centrul orașului, pătrunderi ce se conturau asemenea brațelor unui clește. În luna următoare pătrunderile s-au extins considerabil către sud, prinzând între ele semnificative forțe ucrainene. Cu toate acestea, majoritatea cartierelor rămâneau în „zona gri”, nicio parte neputând menține un control ferm asupra lor. La vest de oraș, rușii înaintaseră 2 km amenințând liniile de aprovizionare ucrainene din sudul orașului.
Armata a VI-a Arme Combinate rusă care lupta pe malurile râului Oskil ținea un front lung de 60 km. Prin pătrunderea în Kupiansk, flancul său drept a devenit vulnerabil contraatacurilor ucrainene. Pentru a exploata vulnerabilitatea, Corpul 2 Armată ucrainean a alcătuit un grup de luptă, sub conducerea colonelului Igor Obolensky.
În data de 21 noiembrie 2025, o serie de clipuri date publicității de Armata a VI-a rusă arătau succesele obținute în luptele pentru Kupiansk: steaguri rusești ridicate în Piața centrală „Rosa Luxembourg” și în sudul orașului, blindate ucrainene distruse, prizonieri și militari ruși care curățau ultimele rezistențe din oraș. Faptul că mare parte din oraș era încă disputat nu l-a împiedicat pe generalul-colonel Serghei Kuzovlev să raporteze președintelui Putin ocuparea completă a orașului. Ca urmare, pe 9 decembrie 2025 generalul Kuzovlev a fost decorat de președinte cu Medalia Steaua de Aur a înaltului ordin Erou al Federației Ruse.
În data de 28 noiembrie, rușii atinseseră clădirile din sud-vestul Kupianskului în zona în care șoseaua P07 pătrundea în oraș, printr-un sector rutier pe care apărătorii îl acoperiseră pe o lungime considerabilă cu plasă antidrone. Apărătorii continuau să reziste sub valurile de atacuri cu drone ghidate prin fibră optică (deci imposibil de bruiat), care loveau inclusiv personalul ce încerca evacuarea răniților. Aceste atacuri au afectat inclusiv logistica armatei ucrainene, nevoită să apeleze tot mai mult pe transportul proviziilor cu ajutorul UGV-urilor (vehicule telecomandate), după ce un număr considerabil de camioane și mașini blindate fuseseră pierdute.
Logistica Armatei a 6-a ruse avea propriile probleme, deoarece forțele care operau în Kupiansk și pe întreg malul vestic al râului Oskil erau aprovizionate prin intermediul podului rutier din dreptul satului Dvoricina, la 15 km nord de Kupiansk. Acest pod fusese însă distrus, iar dronele ucrainene împiedicau eforturile geniștilor ruși de a construi un nou pod. Comandamentul rus a decis relocarea unor forțe de pe malul vestic al râului Oskil, pe cel estic, în încercarea de a învălui prin sud-est pozițiile apărătorilor. Se crea un potențial pericol de încercuire – pentru că rușii au lansat o serie de atacuri către Petropavlivka în prima parte a lunii decembrie – dar apărea și posibilitatea unui contraatac în flancul vestic al înaintării rusești, flanc slăbit de mutarea acestor trupe. În același timp însă, menținând presiunea exercitată încă din luna octombrie, trupe ucrainene au reluat controlul asupra pădurii Moskovka, aflată în partea nord-vestică a Kupianskului. Se contura astfel o amenințare la adresa flancului drept al unităților ruse ce luptau în interiorul orașului, aparent nedetectată.
În data de 2 decembrie 2025, militari ucraineni din Brigada 13 „Hartia”- relocată din nordul orașului Harkov -au lansat un contraatac în sudul orașului, înaintând către centru. „Batalionul internațional” al acestei brigăzi, format în principal din sud-americani (brazilieni și columbieni), a luat cu asalt pozițiile deținute de ruși. Comunicând în portunol (amestec spontan de spaniolă și portugheză), latino-americanii au reușit să ajungă la camarazii ucraineni care mai păstrau doar câteva clădiri în zona centrală, în apropierea căii ferate.
În timp ce se desfășura contraatacul din centru, dronele rusești au detectat infiltrări ale militarilor ucraineni în nordul orașului! Din pădurea Msokovka, ucrainenii parcurseseră c.2 km, traversând zona industrială și cimitirul din nordul orașului, fiind la doar 2 km de a tăia trupele rusești ce luptau în Kupiansk de restul forțelor plasate pe malul vestic al râului Oskil. Condițiile meteo și atacurile cu drone nu au permis aducerea suficient de rapidă a întăririlor pentru a putea exploata decisiv infiltrarea. Chiar și așa, până la data de 12 decembrie 2025 ucrainenii reușiseră să aducă în partea sudică și vestică a centrului orașului tot mai multe trupe, printre care și experții în acțiuni rapide din Batalionul „Scala”. În aceeași zi, sursele de informare deschisă (inclusiv popularul deepstate.ue) au raportat că forțele ucrainene au eliberat cea mai mare parte a Kupianskului, controlând ferm și satele din nord: Kindrașivka, Radkivka și Moskovka și apropiindu-se de Holubivka, ultima localitatea care mai stătea în calea unei încercuiri totale a rușilor din oraș. Operațiunea fusese realizată de grupul condus de Igor Obolenski „Kornet”, compus din Regimentul de Asalt 475, Brigada 92 de Asalt și Brigada 13 „Hartia”.
În data de 12 decembrie 2025, președintele Zelenski a făcut public un selfie în fața panoului care marchează intrarea în Kupiansk, act ce dorea să demonstreze că orașul este în mâinile ucrainenilor. Canalele rusești au recunoscut existența unei contraofensive ucrainene în data de 13 decembrie, dar au raportat eliminarea forțelor care au desfășurat-o. Două zile mai târziu, o postare a voluntarilor brazilieni anunța curățarea centrului Kupianskului de ruși. În zilele următoare au fost difuzate noi filmări care demonstrau faptul că rușii pierduseră jumătatea vestică a orașului. Contraatacul ucrainean i-a forțat pe ruși să abandoneze teritoriul câștigat după luni de eforturi, în doar câteva zile. A fost unicul succes contraofensiv major pentru ucraineni în tot anul 2025. Căderea Kupianskului i-ar fi forțat pe ucraineni să abandoneze toate pozițiile ținute pe malul estic al râului Oskil.
Lupele pentru controlul acestui important centru au continuat și în primele luni ale anului 2026. În data de 20 martie 2026 au fost publicate noi clipuri cu forțe ucrainene operând în majoritatea cartierelor Kupianskului, indicând un control de cel puțin 90% din suprafața orașului. Hărțile publicate de milbloggeri ruși confirmau acest fapt, plasând teritoriul din nordul și estul localității în zona gri.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…




Facebook
WhatsApp
TikTok


































