În data de 14 decembrie 2023, reluând tradiția anterioară invaziei, liderul rus a organizat o conferință de presă de peste 4 ore în care a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, dar și unor întrebări (din totalul de 1,5 milioane) primite live din partea publicului. Este prima conferință de acest gen organizată în ultimii doi ani, ea survenind la o săptămână după ce Putin și-a afirmat intenția de a rămâne în fruntea țării până în 2030, pregătindu-se pentru campania electorală din anul viitor. Programul, intitulat „Rezultatele anului cu Vladimir Putin”, a fost transmis de toate posturile TV importante din Rusia, inclusiv pe marile ecrane din mall-uri.
Conferința de presă a președintelui Putin, transmisă pe ecranele gigant al mall-ului „Oceania” din Moscova
Referitor la războiul din Ucraina, Putin s-a arătat optimist, declarând că situația forțelor ruse s-a îmbunătățit și că nu va fi pace fără îndeplinirea obiectivelor Rusiei: „denazificarea, demilitarizarea și un statut neutru al țării”. „Rușii și ucrainenii sunt, în esență, un singur popor, iar acum asistăm la o mare tragedie care seamănă cu un război civil între frați”.
Dintre liderii europeni, Putin a ținut să-l evidențieze pe liderul maghiar, Victor Orban, care „nu este un politican pro-rus, ci un politician pro-național care apără interesele națiunii sale. Nu prea mai sunt oameni ca el… ceilalți se bazează pe fratele mai mare, Statele Unite”. În viziunea Kremlinului, Statele Unite sunt „o țară importantă și necesară în lume” care însă duce o „politică absolut imperialistă”.
Într-o conferință în care totul a fost cu mare atenție regizat, ceva totuși a scăpat… Nu e este vorba de mesajele critice care s-au succedat pe marele ecran, de tipul „Când se va schimba puterea în Rusia?”, „De ce intră roaming-ul după ce treci podul Kerci? Crimeea nu este Rusia?” sau „Poți să-mi spui cum să mă mut în Rusia pe care o vedem al televizor?” …mesaje permise pentru a mima democrația. Este ceva mult mai grav, un posibil calcul al pierderilor suferite în acest război de armata rusă. În timpul conferinței președintele rus a oferit cifre exacte în privința armatei ruse trimise în Ucraina în 2023: 244 000 mobilizați și 486 000 voluntari care au semnat contracte cu armata. Continuând, a afirmat că, în prezent, un număr de 617 000 de militari ruși luptă în Ucraina. Rezulta astfel o diferență de 113 000 oameni, fără a lua în calcul forțele care au participat la începutul operațiunii militare speciale, c.250 000 militari. Calculul oferă cifra de 363 000 pierderi suferite de forțele ruse în acest război, destul de apropiată de estimările Statului Major Ucrainean (342 800) sau de cele ale serviciilor de informații SUA (315 000) și Marii Britanii (350 000).
În data de 17 decembrie, Putin a ținut primul discurs în fața partidului aflat la putere, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din martie 2024. El a promis să facă din Rusia „o putere suverană și autosuficientă” și să reprime sever orice ingerință străină. Retorica rusă a sporit în agresivitate pe fondul câștigurilor teritoriale și al preluării inițiativei de către forțele ruse pe frontul din Ucraina. În data de 13 decembrie, în cadrul şedinţei plenare a OSCE, şeful delegaţiei ruse, Konstantin Gavrilov, a lansat un avertisment: „utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul statelor menţionate mai sus (România, Slovacia și Polonia) va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate”. Trei zile mai târziu, adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski, a postat pe pagina sa de X că „Ucraina a ratat șansa încheierii unei păci favorabile, deci acum orice înțelegere va însemna capitularea ei”.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
