În data de 13 octombrie rușii au lansat un al doilea atac mecanizat dinspre sud, către Volodimirivka și Șahove, folosind 17 transportoare blindate și un tanc. Ca și precedentul atac, coloanele mecanizate au suferit pierderi considerabile. Un BMP-3 a fost imobilizat de o mină, ceea ce a obligat vehiculele ce-l urmau să debarce rapid infanteria transportată. Secunde mai târziu zona a fost lovită de artileria ucraineană, iar apoi dronele FPV au vânat vehiculele care încă nu fuseseră distruse.
Frontul în sectorul Pokrovsk în data de 2 noiembrie 2025
Trei zile mai târziu, a urmat un alt atac mecanizat, lansat către Șahove, de data aceasta dinspre est. Filmările indică folosirea a cel puțin 20 vehicule blindate și 100 infanteriști. Coloana a fost interceptată de drone și rachete HIMARS la scurt timp după formarea ei, majoritatea vehiculelor fiind distruse cu mult înainte de a ieși măcar din teritoriul controlat de ruși. Cu acest nou eșec, numărul vehiculelor blindate pierdute de ruși pe această direcție într-o singură săptămână – pierderi confirmate cu probe video – a ajuns la 70.
Disponibilitatea comandanților ruși de a sacrifica un număr atât de mare de vehicule pentru a aduce în zona de contact câteva zeci de infanteriști demonstra importanța pe care pătrunderea de la Dobropilia o prezenta în planurile lor ofensive. În ciuda acestor eforturi, vârful pătrunderii, satul Cuceriv Yar, încercuit de ucraineni de peste o lună, a fost luat cu asalt de Batalionul 132 Cercetare în data de 22 octombrie. Puținii supraviețuitori ruși au fost luați prizonieri.
În tot acest timp, forțele ucrainene au continuat să acționeze în satul Novotarețke, la baza pătrunderii ruse. Una dintre metodele eficiente de acțiune, exceptând ambuscadele, a fost lansarea de mine din dronele quadcopter pe axele pe care rușii le considerau sigure, acțiuni ce au provocat pierderi serioase în rândul vehiculelor și motocicliștilor ruși.
Activitatea lor a încetat către finalul lunii octombrie, după ce un alt atac mecanizat executat de ruși în data de 25 octombrie între satele Pankivka și Volodimirivka a reușit să consolideze prezența rusă la baza pătrunderii, în ciuda pierderii a 6 vehicule blindate. Se pare că reușita a încurajat comandanții ruși să pornească, două zile mai târziu un nou atac mecanizat cu 29 de vehicule! Zece transportoare blindate și un tanc au fost pierdute, dar noi soldați ruși au fost aduși în cele trei sate vizate.
Flancul vestic al pătrunderii a continuat să fie „ținut sub control” grație contraatacurilor executate de brigăzile ucrainene de elită 47 și 82. În schimb, primul steag rus a fost înălțat în importantul sat Rodinske, de către militarii ruși din Brigada 9, în data de 26 octombrie. 24 de ore mai târziu Batalionul „Jaguar” al Brigăzii 14 „Cearvona Kalina” a reluat clădirea ocupată de ruși. Luptele pentru acest sat, aflat la 7 km nord de Pokrovsk și la doar 2 km de Mirnograd, vor continua în săptămânile următoare. Avioanele ucrainene vor lansa bombe ghidate asupra clădirilor ocupate de ruși, încercând blocarea înaintării. În replică, aviația și artileria rusă au lovit zilnic partea nordică a satului, controlată de ucraineni.
La sud de Pokrovsk, satul Novopavlivka a fost complet ocupat de militarii Brigăzii 55 Infanterie Motorizată în data de 15 octombrie. Luptele pentru cartierele sudice ale orașului începuseră deja, dar cea mai gravă problemă o reprezentau infiltrările rușilor în zona vestică a orașului care practic tăiaseră una dintre cele două căi de aprovizionare. În data de 20 octombrie, militarii ruși din Armata 2 Arme Combinate au pătruns în centrul orașului, în zona gării centrale. În paralel, dronele ucrainene loveau zona industrială de la ieșirea nord-vestică a orașului. Conform unor estimări, cel puțin 250 de militari ruși se aflau în Pokrovsk în data de 23 octombrie, acționând în jumătatea sudică a localității. Învățând din greșelile anterioare, rușii nu au mai înaintat progresiv ci au creat mici zone de control în interiorul orașului, multe intercalate cu zonele controlate de ucraineni. Pe cât permitea situația, rușii evitau luptau, concentrându-și eforturile pentru a se infiltra și acumula forțe. În acest mod, se creau o serie de semi încercuiri, care demoralizau apărătorii și îi obligau să-și părăsească pozițiile. În data de 28 octombrie aproape jumătate din Pokrovsk era ocupat de ruși, unii dintre aceștia infiltrând clădiri chiar din zona nordică. Trei zile mai târziu șoseaua E50 care traversa orașul a intrat complet sub controlul rușilor. Tot ce au putut face apărătorii au fost să trimită drone dotate cu bombe în încercarea de a produce cât mai multe pierderi în rândurile atacatorilor.
Rușii au ocupat terenul la nord de Mirnograd în data de 19 octombrie, iar orașul a fost supus unui puternic bombardament de artilerie. În replică artileria Brigăzii 38 Infanterie Marină ucraineană a distrus un cartier întreg în sudul orașului, unde fuseseră depistate infiltrări ruse. Două zile mai târziu, aceeași brigadă ucraineană a distrus mai multe vehicule care încercau să pătrundă în oraș dinspre est, în apropierea satului Promin. Presiunea militarilor ruși din Armata 51 Arme Combinate va continua pe tot parcursul lunii octombrie. Începând cu ziua de 28 octombrie încep luptele pentru controlul clădirilor din estul orașului. Deși apărătorii ce țineau sudul Mirnogradului în dreptul satelor Promin și Moskovske erau între trupele cele mai vulnerabile în cazul unei încercuiri, fiind practic la baza „pungii”, comandanții Kievului au decis păstrarea cestor poziții și chiar executarea de contraatacuri pentru a recupera terenul ocupat de ruși în partea sudică a orașului, în zona industrială.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
