Din diversele surse, la întâlnirea de la Riad Rusia a cerut o împărțire a sferelor de influență, revenirea NATO la aliniamentul din 1997, retragerea trupelor americane din Europa de Est și renunțarea la garanțiile de securitate pentru statele din Europa de Est, oferind la schimb americanilor petrol și preponderență în zona arctică. Pentru România aceste solicitări ar fi implicat nu doar retragerea militarilor americani, dar și dezactivarea scutului de la Deveselu și renunțarea la extinderea bazei militare de la Kogălniceanu.
Oferta de ajutor americană a venit la pachet cu propunerea ca Ucraina să cedeze către SUA 50% din pământurile ei rare, valorând 500 miliarde de dolari americani (conform estimării lui Trump), dar și monopolul asupra anumitor porturi. Deși nu a negat posibilitatea ca SUA să primească un procent din acestea, Zelenski a refuzat cifra avansată de americani, afirmând că „nu pot vinde țara noastră”, mai ales că garanțiile de securitate și continuare a asistenței militare cerute de el nu au fost incluse în memorandumul american.
Refuzul liderului de la Kiev de a ceda americanilor pământurile rare a provocat o schimbare radicală în retorica americană, imediat după întâlnirea de la Riad. În conferința de presă ținută pe 19 februarie, în Florida, președintele Trump l-a numit pe Zelenski un „dictator”, cu o rată de aprobare din partea populației de 4%, care refuză să țină alegeri și care a făcut o treabă groaznică nenegociind la timp cu Rusia. Meritul său este că „a convins SUA să cheltuie 350 miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu poate fi câștigat”. „Zelenski ar face bine să se miște repede altfel va rămâne fără țară”, a mai spus Trump.
În replică, liderul ucrainean a declarat că Trump trăiește într-un „spațiu al dezinformării” alimentat de propaganda rusă. Mai mult, el a demontat cifrele oferite de Trump, spunând că 320 miliarde de dolari americani este costul războiului, până în acel moment, iar din această sumă ajutorul american reprezintă 67 de miliarde, cel european 133 de miliarde, restul fiind contribuția Ucrainei.
Nici conferința de presă ce trebuia ținută de Kellogg cu Zelenski nu a mai avut loc, semn că liderul de la Kiev a refuzat condițiile puse de Trump, după ce anterior refuzase plata ajutorului american cu cedarea pământurilor rare.
Majoritatea liderilor europeni au luat partea Ucrainei, cancelarul german a calificat drept „false și periculoase” comentariile lui Trump. Pe aceeași linie s-au plasat premierul britanic, președintele Franței, premierul Suediei, premierul Poloniei și purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Poziții similare au fost exprimate inclusiv în partidul președintelui american, iar rata de aprobare a politicilor acestuia a scăzut semnificativ față de momentul preluării mandatului.
O altă replică la discursul lui Trump a venit din partea opoziției ucrainene, care s-a declarat solidară cu președintele Zelenski, reflectând genul de atitudine observat cu puține zile înainte în Germania, unde, după ce personaje ca Elon Musk sau J.D. Vance și-au exprimat (direct sau indirect) susținerea pentru partidul de extrema dreaptă, AFD (Alternativa pentru Germania), acesta a început să scadă în sondaje, iar opoziția conservatoare s-a raliat rivalilor aflați la guvernare. De altfel, alegerile parlamentare desfășurate în Germania în data de 23 februarie au dat câștigător CDU/CSU (Uniunea Creștin Democrată/Uniunea creștin Socială), noul cancelar fiind Friedrich Merz, cunoscut pentru pozițiile sale antirusești. Merz s-a poziționat încă dinainte de alegeri pentru consolidarea Europei și obținerea „adevăratei independenței față de SUA”. „…după ultimele declarații făcute de Donald Trump săptămâna trecută este clar că americanilor, în orice caz acestor americani, această administrație, nu le pasă de Europa” a declarat Merz pentru publicația „Zeit”.
Într-un interviu pentru Radio Times, generalul britanic Richard Shirreff, fost adjunct al comandantului suprem NATO din Europa, a adus în discuție două eșecuri diplomatice de proporții din vechiul mandat Trump: negocierea administrației americane cu talibanii din 2020, peste capul conducerii Afghanistanului, care a șubrezit poziția guvernului și a subminat decisiv politica americană în acea țară și tentativa nereușită de a schimba orientarea Coreei de Nord, prin inițierea unor discuții cu liderul acesteia. Shirreff a mai adăugat că alianța care a asigurat pacea în Europa ultimilor 70 de ani este acum într-un real pericol.
În paralel, au continuat eforturile liderului francez de a consolida unitatea europeană. Luând act de nemulțumirea mai multor șefi de state și guverne din Europa, care nu fuseseră invitați la scurtul summit de la Paris, Macron a inițiat discuții cu aceștia. În această inițiativă a fost inclusă și întâlnirea cu președintele interimar la României, în cadrul căreia Franța a reiterat garanțiile franceze pentru securitatea României. Macron a repetat declarația conform căreia Rusia a manipulat alegerile din România, în replică la poziția administrației americane, cea mai recentă fiind exprimată de J. D. Vance, la o conferință a conservatorilor.
Vicepreședintele american a atacat din nou problema încălcării dreptului la exprimare în Germania, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare, dând exemplul anulării alegerilor în România. Vance a pus critica pe seama respectării „valorilor comune” pe care „prietenii europeni” și americanii le au.
Într-o atmosferă tensionată a venit și declarația unui europarlamentar finlandez, Mika Aaltola, care a anunțat ultimatumul dat de Washington liderilor europeni, îndemnând la rezistență: „SUA ne-au dat 3 săptămâni pentru a conveni asupra capitulării Ucrainei. În caz contrar SUA se vor retrage din Europa”.
În data de 20 februarie 2024, SUA au oprit livrarea de armament către Ucraina. Mai mult, SUA au refuzat să susțină un proiect de rezoluție al ONU care condamna invazia rusă în Ucraina și cerea retragerea trupelor ruse și respectarea integrității teritoriului ucrainean, rezoluție înaintată la împlinirea a trei ani de la invazia rusă. Rezoluția a fost adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite cu o majoritate clară, SUA, Rusia, Belarus, Israel, Ungaria și Coreea de Nord aflându-se printre cele 18 state care au votat contra ei.
Diferențe serioase între viziunea europeană și cea americană au fost evidențiate și în întâlnirea din 24 februarie între Macron și Trump. Desfășurată într-o notă cordială, cu multe accente amicale chiar în fața camerelor de filmat ale presei, întâlnirea a oferit președintelui francez – primul lider european primit de președintele SUA – ocazia de a numi Rusia „agresor” și de a-l corecta pe omologul american chiar în momentul când acesta explica presei problema împrumuturilor către Ucraina: „Ca să fim sinceri, noi am plătit 60% din efortul total… și am dat bani adevărați, ca să fie clar!”
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște
Facebook
WhatsApp
TikTok
