RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – O nouă strategie nucleară și un viitor tot mai sumbru

   Puternicele atacuri executate de dronele ucrainene în adâncimea teritoriului rus au readus în atenție retorica nucleară a Kremlinului. În data de 25 septembrie 2024 președintele Putin a anunțat o serie de modificări în strategia nucleară a Rusiei. Într-o ședință televizată cu principalii oficiali în probleme de securitate, liderul rus a detaliat schimbările propuse, adăugând noi criterii pentru un eventual răspuns nuclear, criterii ce țin cont de „apariția noilor surse de amenințări militare la adresa Rusiei”. Principala modificare o constituie modul în care „agresiunea asupra Rusiei de către un stat care nu deține arme nucleare, dar care are participarea sau sprijinul unei puteri nucleare” să fie considerat drept un „atac unit asupra Rusiei” și, deci, susceptibil de un răspuns cu arme nucleare. Detaliind, Putin a mai adăugat că un astfel de răspuns poate veni ca urmare a „lansării unui atac aerian masiv sau ca urmare a trecerii graniței statului nostru”.

   În martie 2024 președintele american aprobase noua strategie nucleară a SUA care are la bază pregătirea SUA pentru o confruntare nucleară cu forțele unite ale Rusiei, Chinei și Coreei de Nord. Schimbarea a avut la bază estimările Pentagonului privind ritmul foarte rapid de înmulțire a focoaselor nucleare din arsenalul Chinei, dar și apropierea între Rusia și China evidențiată de războiul din Ucraina. Pentru prima dată de la finele Războiului Rece, SUA vor pune accent pe creșterea armamentului nuclear și nu pe modernizarea sa, ceea ce repune pe tapet vechea și periculoasa cursă a înarmărilor nucleare din anii 1950-1970.

   În aceste zile tensionate s-a produs vizita președintelui ucrainean Zelensky în SUA – o încercare a liderului de la Kiev de a obține un ajutor consistent într-una dintre cele mai critice perioade ale invaziei, dar și într-un moment de cotitură pentru politica americană față de Ucraina. Dacă întâlnirile cu președintele Biden și candidatul democrat Kamala Harris au decurs în nota obișnuită, cei doi întărind poziția pro-ucraineană și sprijinul militar și economic pentru Kiev, tensiunile s-au făcut simțite în dialogul la distanță cu Donald Trump.

   Aflat în turneu în statul Georgia, în data de 24 septembrie, candidatul republican a afirmat: „Biden și Kamala ne-au băgat în acest război din Ucraina și acum nu pot să ne scoată… De fiecare dată când Zelensky vine în Statele Unite, pleacă cu 100 miliarde de dolari. Cred că este cel mai mare vânzător de pe Pământ!”.  Referindu-se la ruși, Trump a continuat: „Ce se întâmplă dacă ei câștigă? Asta știu să facă, să poarte războaie… L-au bătut pe Hitler, l-au bătut pe Napoleon. Asta știu să facă. Să lupte.” Fostul președinte a afirmat în mai multe rânduri că va scoate America din război și va face pace imediat după câștigarea alegerilor. Deși nu a furnizat detalii privitoare la planul său de pace, a reieșit destul de clar că acesta are la bază cedarea către Rusia e unor teritorii ucrainene.

   Nu a lipsit nici critica adusă partenerilor europeni, care au ajutat Ucraina doar cu „o foarte mică parte din acel număr” comparativ cu „trei sute de miliarde de dolari” acordate de către SUA. Datele oferite de către Kiel Institute for the World Economy contrazic această declarație, conform acestei surse, valoarea financiară a ajutorului militar (arme și echipamente) acordat Ucrainei până la data de 30 iunie 2024 se ridica la 55,5 miliarde de dolari ajutorul acordat de SUA, respectiv 45,3 miliarde de dolari, ajutor acordat de doar 8 dintre aliați europeni ai Kievului (Germania, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Suedia, Franța, Polonia, Finlanda).

   După câteva schimburi de replici la distanță, inclusiv mai multe critici aduse de către republicani vizitei lui Zelensky – considerată de președintele Camerei Reprezentanților drept o „implicare în alegeri… făcută pentru a-i ajuta pe democrați” – liderul ucrainean și candidatul republican s-au întâlnit în data de 27 septembrie. La sfârșitul acestei întâlniri, Trump a declarat că „a învățat multe”, insistând pe ideea că are o relație foarte bună atât cu președintele ucrainean, cât și cu cel rus și că „dacă vom câștiga (alegerile prezidențiale) vom rezolva rapid situația”.

   Dincolo de aceste declarații, se întrevede o diminuarea drastică a sprijinului american pentru Ucraina, în cazul unei victorii republicane la alegerile pentru cea mai  importantă funcție în stat. Și asta într-un moment în care Ucraina pierde constant teren pe toate sectoarele de front, resimțind de câteva luni superioritatea numerică și tehnică a unui adversar dispus să implice toate resursele statului în acest război…

Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…