RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – O înlocuire impopulară și un interviu inutil

   După un conflict mocnit de câteva luni, la sfârșitul lunii ianuarie 2024 au devenit tot mai clare semnele privind schimbarea generalului Zalujnîi, de la comanda forțelor armate ale Ucrainei. Într-un final, în data de 8 februarie 2024 „cel mai iubit și popular ucrainean în țara sa”, așa cum l-au numit mai mulți ziariști, a fost înlocuit de președintele Zelenski.

S-a speculat mult în privința motivelor acestei schimbări drastic impopulare: de la diferențe majore privind viziunea celor doi lideri asupra strategiei ducerii conflictului, până la concurența în popularitate făcută de către general actualului președinte – care ar fi văzut în general un foarte posibil contracandidat la cea mai înaltă funcție în stat, în momentul în care războiul va permite organizarea de noi alegeri electorale.

Generalii Sîrski și Zalujnîi în timpul Bătăliei pentru Kiev din 2022 (sursa: Wikipedia)

   Înlocuitorul lui Zalujnîi, generalul-colonel Oleksandr Sîrski, este fostul comandant al Forțelor Terestre ale Ucrainei (din 2019 până la promovare), subordonat lui Zalujnîi în primii doi ani ai invaziei ruse. Născut în 1965, Sirski era mai în vârstă și cu o experiență pe câmpul de luptă superioară predecesorului său, avea reputația unui comandant de front eficient, dar mai puțin grijuliu cu trupele sale. Contribuise la modernizarea forțelor armate încă de la începutul colaborării acestora cu NATO în 2013. Comandase cu succes operațiunea de apărare a Kievului și contraofensiva victorioasă de la Harkov, în anul 2022 – operațiuni unde folosise cu abilitate forțe slab dotate. În anul următor, în calitate de comandat al frontului estic, organizase lunga și disperata apărare a Bahmutului, unde fuseseră măcinate cele mai bune unități ucrainene, în ceea ce mulți analiști au văzut o decizie cu relevanță politică, dar fără importanță din punct de vedere militar. Luptele de uzură din Bahmut i-au adus generalului nedorita poreclă de „măcelarul”.  În timpul contraofensivei din vara lui 2023, trupele lui Sîrski făcuseră progrese considerabile în direcția Bahmut – direcție pe care oficialii americani au considerat-o inutilă din punct de vedere tactic și periculoasă pentru că ducea la divizarea forțelor necesare efortului major din Zaporijia. Sîrski nu poseda carisma predecesorului său și era văzut ca fiind mult mai apropiat de viziunea politica și militară a președintelui Zelenski. Născut în Rusia (mama sa continua să locuiască acolo), generalul era considerat un produs al doctrinei militare sovietice, fiind absolvent al Școlii de Comandament Superior de la Moscova. Criticii săi nu uitaseră nici eșecul sângeros suferit de Sîrski în timpul războiului din Donbas în 2015, când trupele ucrainene s-au retras din Debalțeve – eșec decisiv în consolidarea pozițiilor separatiste din regiune. Numirea noului comandant nu a beneficiat de o reacție pozitivă nici în media – ucraineană sau occidentală – nici în grupurile private de social media ale soldaților, unii considerându-l „fixat pe câștiguri tactice” chiar dacă acestea sunt scump plătite.

   În aceeași zi cu impopulara schimbare a fost difuzat și primul interviu acordat de președintele rus unui ziarist occidental de la începerea invaziei. Ultimul interviu fusese acordat în 2021 unui ziarist de la CNBC și, de atunci liderul rus vorbise doar pentru jurnaliști din Rusia, China sau Kazahstan.

   Foarte mediatizata inițiativă a fostului star de la Fox News, Tuker Carlson, de a se deplasa la Moscova și a lua un interviu președintelui Putin. Deși interviul – lung de aproape două ore și jumătate – nu a furnizat nicio informație nouă, acțiunea cunoscutului comentator politic de orientare conservatoare a fost dur criticată în media pro occidentală. Carlson, un apropiat al lui Trump (fiul fostului președinte numindu-l chiar o posibilă variantă de vicepreședinte al SUA!), a fost primul ziarist american căruia i-a fost acordat un interviu de către liderul de la Moscova, de la începerea invaziei ruse în Ucraina. Și asta după ce zeci de solicitări fuseseră adresate Kremlinului de către CNN, BBC și alte trusturi media cu acoperirea internațională! Interviul, departe de a aduce ceva nou, a fost o nouă ocazie pentru liderul rus de a-și expune vechile idei și de a ține un cvasimonolog de peste o jumătate de oră în care a prezentat varianta sa asupra istoriei Rusiei și a Ucrainei. Fără a fi pus în dificultate vreun moment de jurnalist, Putin a oferit câteva idei-cheie: negocierile dintre Rusia și Ucraina (purtate la Istanbul în 2022) ar fi avut succes fără intervenția premierului britanic, Boris Johnson; CIA a sabotat conducta Nord Stream; Rusia nu are niciun interes în Polonia, Țările Baltice sau alte state NATO.

   Pe lângă acestea, o palmă dată Americii: „Aveți probleme cu granițele, probleme cu migrația, probleme cu datoria publică! Peste 33 trilioane de dolari! Nu aveți nimic mai bun de făcut decât să luptați în Ucraina?! N-ar fi mai bine să negociați cu Rusia?… Conștientizând că Rusia va lupta pentru interesele sale până la final ?”

   Interviul arunca o lumină interesantă asupra modului cum Putin vede negocierile de pace: „Dacă vreți cu adevărat încetarea luptelor, trebuie să încetați să mai aprovizionați cu arme (Ucraina). Se va termina în câteva săptămâni. Asta e tot! Apoi putem cădea de acord”.

 

 

Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…