RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – O catastrofă diplomatică

   În timp ce premierul britanic negocia cu Trump, iar Zelenski zbura pentru a se întâlni cu același președinte american, forțele ucrainene au declanșat puternice operații contraofensive, destinate stopării înaintării constante a rușilor și recuperării unor poziții importante. Prima acțiune de acest fel a vizat mult disputatul centru logistic Toretsk. Începând cu 26 februarie 2025 ucrainenii au atacat din nordul orașului, pătrunzând pe o adâncime de c. 1 km către centru. Mai multe clădiri înalte au fost ocupate în apropierea stadionului, acțiune ce însemna reluarea luptelor pentru un oraș pe care rușii îl consideraseră complet ocupat. În data de 28 februarie s-au conturat alte două pătrunderi ucrainene, în vestul și sudul orașului, soldate cu încercuirea mai multe grupuri ruse.

   În direcția Pokrovsk, înaintarea rușilor a fost aproape complet oprită în luna februarie, ucrainenii executând câteva contraatacuri pentru reducerea zonei controlate de ruși. La mijlocul lunii, satele Kotlane și Pișceane au fost reluate parțial de ucraineni, iar în primele zile ale lui martie, la extremitatea  nord-vestică a pătrunderii, satul Udacine a fost eliberat, luându-se mai mulți prizonieri ruși.

   Tot la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie a fost redusă pătrunderea rusă ce amenința orașul Kupyansk, rușii fiind forțați să se retragă către Sinkivka. Din păcate, relativul echilibru pe front a fost eclipsat de „catastrofa diplomatică”  din Biroul Oval al Casei Albe. Conferința de presă Trump-Zelenski, desfășurată în celebra sală, în data de 28 februarie 2025, se anunța drept un act pur ceremonial în cadrul căruia s-ar fi semnat mult mediatizatul acord de exploatare a pământurilor rare ucrainene de către americani. Spre stupoarea a miliarde de urmăritori, conferința a degenerat în ceea ce o parte a presei a numit o „ambuscadă” pentru președintele ucrainean, care s-a trezit confruntat cu acuzațiile vicepreședintelui Vance că este „nerespectuos și nerecunoscător” și că a susținut campania electorală a democraților, urmate de replici tăioase din partea președintelui Trump („fără noi nu ai cărțile” și „te joci cu al treilea război mondial”). Conferința s-a încheiat abrupt și delegația ucraineană a fost rugată să părăsească Casa Albă.

   Dacă schimbul de replici a fost într-adevăr o „ambuscadă” premeditată, așa cum au calificat-o majoritatea analiștilor politici sau a fost o descărcare nervoasă a oficialilor americani, confruntați cu opoziția liderului ucrainean, rămâne o întrebare deschisă. Ce s-a putut observa imediat a fost creșterea popularității interne și internaționale a liderului ucrainean, văzut drept un patriot ce apără interesele țării sale în confruntarea cu două superputeri. La foarte scurt timp după încheierea furtunoasă a conferinței de presă, au început să sosească mesaje publice de susținere ale mai multor lideri europeni, dar și de la oameni din toate colțurile planetei.

   Majoritatea congresmanilor republicani au susținut poziția președintelui, în timp ce unii dintre ei au considerat momentul „o zi proastă pentru politica externă americană”. Tabăra democrată a criticat în mod unanim prestația liderilor americani.  Congresmanul american Eric Swalwell și-a exprimat „absoluta admirație pentru președintele Zelenski. A venit în Biroul Oval și a rezistat celor mai buni negociatori ai Rusiei”. Venit la schi, împreuna cu familia, în stațiunea Warren din statul Vermont, Vance a fost evacuat după ce s-a confruntat cu furia câtorva mii de protestatari care l-au trimis „să schieze în Rusia” și l-au numit trădător. Popularul show de comedie difuzat de NBC, Saturday Night Live a recreat într-un sktech întâlnirea din Biroul Oval, ironizând foarte dur oficialii americani.

   La două zile după dramatica scenă, liderii europeni și premierul Canadei s-au întâlnit la Londra, în cadrul unui summit centrat pe securitatea europeană. Premierul britanic, Keir Starmer, va declara la sfârșitul acestuia că participanții au convenit patru pași importanți: menținerea fluxului de ajutor militar în Ucraina în timp ce războiul este în desfășurare și creșterea presiunii economice asupra Rusiei; pace durabilă ce trebuie să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie la masa oricăror discuții de pace. În cazul unui acord de pace, liderii europeni vor urmări să descurajeze orice viitoare invazie a Rusiei în Ucraina  și va exista o „coaliție a celor dispuși” care să apere Ucraina și să garanteze pacea în țară. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat la același summit că „trebuie urgent să reînarmăm Europa”.

   Semnificativă pentru reacția opiniei publice europene la schimbarea de atitudine a administrației americane față de aliați a constituit-o replica primită de o banală postare (o urare de Mărțișor), făcută pe pagina de Facebook a ambasadei SUA din România – țară puternic filo-americană, de peste o jumătate de secol. Postarea a înregistrat, în scurt timp, un record de c. 7000 de răspunsuri, în majoritatea lor negative și ironice: „No, thanks. Ne descurcăm și fără ipocrizia voastră”, „Voi nu mai sărbătoriți mărțișorul, voi sunteți cu matrioșka”, „O primăvară frumoasă alături de Rusia si Coreea de nord!”

   Nici criticile și nici reacția aliaților europeni nu l-au mișcat pe Donald Trump. În ziua de 3 martie 2025 administrația americană a întrerupt ajutorul militar pentru Ucraina – livrări de arme aprobate și bugetate de administrația anterioară – solicitând scuze publice din partea conducerii Ucrainei.

Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…