Evenimentele din prima jumătatea a lunii septembrie au relevat faptul că ospitalitatea și deschiderea către dialog a președintelui american față de omologul rus nu au dat roade. Mai mult, finalul lunii august și începutul lunii septembrie au fost marcate de o escaladare a atacurilor rusești atât pe front, cât și asupra orașelor ucrainene. În mod deosebit, Kremlinul a trecut la acțiuni planificate de violare a spațiului aerian al țărilor NATO.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, 19 drone rusești Gerbera au pătruns în spațiul aerian polonez. Patru aeroporturi poloneze, inclusiv Aeroportul „Chopin” din Varșovia, au fost închise din cauza operațiunilor militare. Avioanele de vânătoare poloneze și cele olandeze (F-35, dislocate în Polonia la începutul lunii) au doborât 4 drone, în timp ce altele s-au prăbușit în adâncimea teritoriului polonez. O dronă a aterizat chiar la 300 km de granița cu Belarusul! Pe traiectoria celor patru drone doborâte se afla o bază NATO, iar piloții olandezi de pe F-35 au acționat prompt, alături de un avion-radar italian și o baterie Patriot. Incursiunea s-a dovedit cea mai serioasă violare a spațiului unei țări NATO de la fondarea alianței, ducând la invocarea Articolului 4 (consultări imediate cu aliații) de către guvernul polonez. Purtătorul de cuvânt al Armatei poloneze a definit acțiunea drept „un act de agresiune”, deși dronele nu purtau încărcătură explozivă. Faptul că atacul a fost planificat din timp o demonstrează echiparea dronelor cu cartele SIM poloneze și lituaniene.
Conform tradiției, Moscova a negat implicarea în acest atac, considerându-l o „provocare” din partea Poloniei. În același timp, oficialii din Belarus au susținut că apărarea poloneză fusese avertizată de „devierea unor drone”, cauzată de contramăsurile ucrainene.
Violarea spațiului aerian polonez s-a produs pe fondul tensiunilor provocate de închiderea graniței dintre Polonia și Belarus în ziua de 11 septembrie, acțiune cauzată de prezența pe teritoriul aliatului Moscovei a c.20 000 de militari ruși ce desfășurau exercițiul „Zapad-2025”. În anul 2022, trupele ruse participante la acest exercițiu au folosit teritoriul bielorus pentru a invada Ucraina.
Patru zile mai târziu, România a devenit al doilea stat membru NATO care a raportat o incursiune a unei drone rusești. Spre stupoarea opiniei publice, două avioane de vânătoare românești F-16 au însoțit drona timp de 50 de minute – cât timp a survolat teritoriul românesc – fără a încerca să o doboare. În timp ce oficialitățile române ofereau scuze pentru răspunsul supradimensionat care a generat doar costuri inutile, ambasadorul rus la București a răspuns ironic lansând ipoteza unui posibil OZN…
Conform Ministerului Apărării din România, au fost 38 de cazuri în care drone sau bucăți de drone rusești au căzut pe teritoriul țării, iar violarea spațiului aerian românesc s-a făcut în zece rânduri de către drone care apoi au reintrat în spațiul ucrainean. Situația din 13 septembrie a fost însă privită diferit de media și opinia publică, în contextul în care, chiar în ziua respectivă, ministrul Apărării afirmase că a dat ordin ca orice dronă rusească să fie doborâtă, dar, conform legislației, decizia finală aparține pilotului.
Cele două acțiuni par a fi parte dintr-o campanie dusă de Kremlin de testare a reacției statelor NATO, dar și de decredibilizare a alianței. Rezultatele campaniei au fost mixte. NATO deține o formidabilă rețea de senzori și interceptori ce operează în spațiul aerian, terestru și naval. Dar apărarea nu poate oferi un răspuns eficient, în special din punctul de vedere al costurilor, la atacurile executate la joasă înălțime cu drone ușor de produs și de zeci de ori mai ieftine decât vectorii folosiți pentru doborârea lor.
Armata ucraineană a găsit o soluție mult mai ieftină: dezvoltarea unor drone interceptoare, capabile să opereze în condiții mult mai bune decât orice sistem antiaerian. În ceea ce privește capacitatea dronelor, remarcabil este și atacul executat în ziua de 12 septembrie 2025 de către ucraineni, folosind o dronă An-196 Liuty. Aceasta a străbătut 700 km în teritoriul rusesc și a incendiat stația de pompare a combustibilului NPS „Vtorovo”, stație plasată în nord-vestul Moscovei, care răspunde de furnizarea carburanților către capitală – zonă pe care Kremlinul o declarase apărată de radare și sisteme antiaeriene „fără egal”.
Primul răspuns dat de NATO a fost lansarea programului „Santinela estică”, ce implică multiplicarea sistemelor de interceptare aeriană pe flancul estic al alianței. Ministrul polonez de Externe a cerut NATO impunerea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei pentru a proteja statele membre. Această propunere a fost singura declarație recentă a unui oficial european care a deranjat în mod serios Kremlinul, fostul președinte Medvedev comentând că „va însemna un singur lucru – un război între NATO și Rusia”.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
