Pe frontul din Zaporijia, în zilele de 22-23 noiembrie ucrainenii au reușit să înainteze până la marginea satului Novoprokohivka, preluând controlul asupra câmpurilor de la nord de localitate. Luptele extrem de dure pentru această zonă au continuat și în zilele de 26-27 noiembrie, parașutiștii ruși rezistând, în ciuda pierderilor mari. Alte atacuri, reduse ca intensitate, au dus la obținerea unor mici câștiguri teritoriale în direcția Horlivka (zonă în care ucrainenii sperau să lovească linia de aprovizionare a trupelor ce atacau Avdiivka) și la sud de Bahmut, către Kurdiumivka. Tot în zona Bahmut, rușii au izbutit în zilele de 21-22 noiembrie să ocupe terenul de la nord de Klișiivka și o parte din Andriivka.
Prima fotografie cu tancul M1A1 „Abrams” pe frontul din Ucraina (sursa: defence-blog.com)
La nord de Avdiivka, mai multe contraatacuri ucrainene, purtate începând cu data de 20 noiembrie, au stabilizat frontul pe rambleul căii ferate, în segmentul de la est de Stepove. Însă, în sudul orașului asediat înaintarea rușilor a continuat cu ocuparea zonei industriale.
În data de 21 noiembrie HIMARS au întors vizita făcută de rachetele „Iskander” Brigăzii 128 (în data de 3 noiembrie – de Ziua Rachetelor și Artileriei), o rachetă lovind casa de cultură comunală din Starobeșeve (Republica Populară Donețk), unde mai mulți militari participau la un program artistic ocazionat de Ziua Rachetistului. Localitatea se afla la c.40 km de linia frontului, iar pe scena drapată cu steaguri intona cântece patriotice Polina Menșih când racheta a lovit, curmând viața artistei și a mai multor militari.
Noi arme și-au făcut apariția pe câmpul de luptă, deși, față de anul 2022 și începutul anului 2023, nu au mai venit încărcate de mari speranțe sau de apelativul „game changer”. Cel mai mare și mai spectaculos era tancul american M1A1 „Abrams”, abia intrat în arsenalul Kievului – fotografiat în zona Kupiansk. Un alt nou venit, tancul „Leopard” 1, era mult prea vechi și prea slab protejat pentru a face vreo impresie. Alte vehicule ucrainene, mult mai mici și conduse prin telecomandă, erau buggy-uri destinate să detoneze în tranșeul inamic sau vehicule capabile să depună 2 mine antitanc. În zona dronelor, ucrainenii deja operau cu succes octocopterul „Baba Yaga”, capabil să transporte până la 20 kg de bombe, mine sau chiar drone kamikaze (FPV), extinzând cu 30 km raza de acțiune a acestora.
De partea rusă, arma care s-a impus drept cea mai eficientă, începând cu luna iulie 2022, drona ZALA „Lancet”, a fost upgradată, în noua versiune Izdelie-53, cu sistem de ghidare automată. Compania producătoare anunțase în septembrie un model superior, „Italmas”, cu rază de acțiune de 200 km, asemănător ca formă cu dronele iraniene „Shahed”. Vechile versiuni de drone „Lancet” s-au impus pe câmpul de luptă prin eficiența lor deosebită, până în octombrie 2023, cele 2000 de drone lansate fiind responsabile pentru distrugerea a 210 vehicule și avarierea gravă a altor 355. 142 de tunuri autopropulsate au fost distruse de aceste drone – reprezentând 64% din totalul pierdut de ucraineni – alături de circa 170 piese de artilerie și câteva zeci de ținte foarte scumpe precum avioane, baterii de rachete sol-aer, instalații radar și un tanc „Leopard” 2. La mijlocul lunii noiembrie, un nou model de „Lancet” a lovit un „Bradley”, folosind un nou tip de muniție: EFP (penetratori formați prin explozie). La finalul lunii noiembrie, rușii au început să folosească și contramăsuri electronice capabile să creeze distorsiuni ale imaginilor luate din satelit, primele activități de acest fel fiind înregistrate deasupra portului Sevastopol.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
