Pe 12 ianuarie 2023, prin ocuparea micului oraș Soledar, forțele armate ruse au obținut un succes notabil… la 7 luni de la ultima lor reușită (ocuparea orașului Lisihansk). Căderea Soledarului (anticipată în articolele din săptămânile trecute), nu este însă un succes al armatei ruse, ci al Companiei Militare Private „Wagner”, deși propaganda Kremlinului a încercat să pună în umbră contribuția mercenarilor.
Grupul Wagner a fost fondat în 2014 de locotenent-colonelul Dmitri Utkin, fost ofițer GRU (serviciul rus de informații militare), care a strâns în jurul său veterani din forțele speciale, creând o mică forță de intervenție rapidă în Donbasul separatist. Utkin, mare admirator al nazismului, a avut ca nume de luptă „Wagner” (în onoarea compozitorului preferat al lui Hitler), preluat apoi și structura înființată de el.
Luminile reflectoarelor sunt însă acum ațintite pe finanțatorul grupului, oligarhul Evgheni Prigojin – care în timpul invaziei în Ucraina își construiește o veritabilă campanie de PR. Născut în 1960 la Leningrad (Sankt Petersburg), Prigojin a cunoscut sistemul penitenciar sovietic de la 20 de ani, fiind condamnat la 13 ani închisoare pentru furt, fraudă și proxenetism. Revenit în libertate după destrămarea URSS, s-a adaptat rapid la oportunitățile oferite de haoticii ani 90, devenind patronul primului fast-food sovietic, apoi al unor localuri de lux, frecventate de elita politică din Sankt Petersburg. Aici l-a cunoscut pe Vladimir Putin (pe atunci consilier al primarului), care-i va deveni client fidel. Pe vaporul-restaurant „New Island” deținut de Prigojin, Putin își va sărbători ziua de naștere în 2001, iar în anul următor va cina cu președintele american George W. Bush. Ulterior, firma de catering a „bucătarului lui Putin” va câștiga cele mai importante contracte publice, iar numele său va fi vehiculat în ancheta asupra ingerințelor rusești în alegerile americane din 2016. Până în septembrie 2022, Prigojin a negat orice legătură cu Grupul Wagner, acționând chiar în instanță pe cei care făceau astfel de asocieri.
Emblema Grupului „Wagner”
Articolul 348 din Codul Penal al Federației Ruse consideră ilegal mercenariatul, dar grupul a fost constant protejat de Kremlin, care nu i-a recunoscut nici existența, nici implicarea în diversele conflicte (Donbas, Siria, Libia, Republica Centrafricană, Mali) pentru protejarea intereselor rusești. În plus, mercenarii nu beneficiază de pensii și salarii din partea statului rus, iar atrocitățile comise de aceștia (unele filmate chiar de ei) nu implică responsabilitatea Moscovei. Grupul folosește facilitățile de pregătire și echipamentul armatei ruse, Prigojin lăudându-se deseori cu superioritatea în dotare, antrenament și disciplină a oamenilor săi în raport cu armata regulată.
La începutul invaziei, 300-400 de mercenari Wagner au fost aduși din Republica Centrafricană pentru a-l asasina pe președintele Zelenski și a infiltra capitala ucraineană. Ulterior, unii dintre acești au fost implicați în masacrul de la Bucea. De la începutul lui aprilie 2022 ei vor acționa exclusiv în Donbas, fiind implicați în luptele pentru Popasna (ocupată pe 7 mai), Svitlodarsk (ocupat pe 24 mai), Severodonețk (ocupat pe 25 iunie) și Lisihansk (ocupat pe 3 iulie) – în multe rânduri, ca forță principală de asalt. Wagneriții vor fi implicați masiv și în luptele pentru Soledar (în desfășurare, din 3 august 2022) și Bahmut (în desfășurare, din 1 august 2022), unde au reușit să câștige teren, în ciuda pierderilor considerabile (printre cei căzuți fiind și comandantul Alexei Nagin – numit postum Erou al Federației Ruse).
La începutul lunii iulie, site-ul de știri rus iStories a publicat prima știre despre campania de recrutare în închisori dusă de Grupul Wagner. Deținuților le-au fost promise iertarea de pedeapsă după 6 luni de „serviciu militar voluntar”, 100 000 de ruble pe lună și 5 milioane de ruble oferite rudelor în cazul unei „morți onorabile”. Prigojin a fost personal în mai multe închisori, pe 14 septembrie fiind publicat un videoclip cu discursul ținut de el într-un penitenciar, în care afirma că foști deținuți luptă în Ucraina de la 1 iulie 2022. Într-un alt videoclip, publicat pe 5 ianuarie 2023, Prigojin elibera din serviciu 24 de foști deținuți, sfătuindu-i să se reintegreze în societate.
Conform estimărilor americane, în decembrie 2022 Wagner folosea în Ucraina circa 40 000 de mercenari, dintre care jumătate erau foști deținuți, cu puțină pregătire militară, folosiți drept „carne de tun” pentru a deschide drumul veteranilor. Această tactică a „valurilor umane” se va dovedi câștigătoare în luptele pentru Soledar și Bahmut. La începutul lui ianuarie se estima că peste 4 000 de wagneriți fuseseră uciși și c.10 000 răniți. Prigojin nu a negat greutățile și pierderile suferite de luptătorii săi. Într-un videoclip apărut în presă pe 5 ianuarie 2023, el vizitează un subsol (în Bahmut), plin de cadavrele wagneriților, comentând „contractele lor s-au terminat, vor pleca acasă săptămâna viitoare… cu toții lucrăm de Anul Nou”. În aceeași zi, într-un alt clip dedicat vizitei sale în Bahmut, el spune: „În Artemovsk (numele rusesc al Bahmutului) fiecare casă e o fortăreață. Băieții noștri luptă mai mult de o zi pentru fiecare casă. Uneori luptă mai multe săptămâni pentru o casă… Câte astfel de linii de apărare sunt în Artemovsk? Cinci sute nu cred că ar fi o exagerare”.
Prigojin, alături de luptătorii Grupului „Wagner”, într-o mină de sare din Soledar (sursa: Telegram)
Pierderea localității Soledar a devenit o certitudine în zilele de 9-10 ianuarie 2023. Anterior, luptele se dădeau în zona estică a orașului, apoi în apropierea minelor de sare și a centrului localității. În data de 10 au apărut primele clipuri video pe canalul Telegram cu mercenarii Wagner lângă clădirea administrației municipale, semn că și centrul orașului a trecut sub controlul lor. În aceeași zi, Prigojin s-a fotografiat echipat complet de luptă, alături de soldați, într-una dintre minele de sare – imagine care-l certifică în ochii opiniei publice ruse drept singurul lider important aflat în prima linie, împreună cu trupele victorioase.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
