RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Lupte și alegeri

   „Avdiivka este probabil doar începutul, începutul unei noi campanii. Și cred că trebuie să ne pregătim pentru ceva amplu” (comandantul Brigăzii 3 Asalt „Azov”).

   După căderea orașului, începând cu data de 21 februarie, rușii au continuat asaltul către vest pe 3 axe paralele: către Stepove și Beridici (axa nordică); către Lastocikine și Orlivka (axa centrală); către Sieverne și Tonenke (axa sudică). Pentru a evita prăbușirea frontului, comandamentul ucrainean a trimis cele mai bune formațiuni din subordine: Brigada 47 Mecanizată pentru a bara axa nordică și Brigada 3 Asalt pentru a opri înaintarea pe celelalte două axe.

Afiș de prezentare a candidaților la alegerile prezidențiale, postat în secțiile de votare din Federația Rusă.

   În noaptea de 21 februarie o grupă de asalt mecanizată rusă a trecut câmpul din fața localității Lastocikine. Lovită de artilerie, grupa a fost complet eliminată de contraatacul ucrainean. În dimineața următoare, ucrainenii au contractat cu tancuri către Stepove, pierzând un vehicul de deminare M1150 (cu șasiu de Abrams). Pe 23 februarie un M1A1 Abrams din Berdici a luat la țintă o grupă mecanizată ce înainta dinspre Stepove. În zilele următoare pozițiile ruse se vor apropia de Berdici, după ce Brigada 15 Infanterie Motorizată a ocupat complet Stepove. Brigada fusese în misiune de menținere a păcii în Nagorno-Karabah, timp de doi ani, fiind rechemată în Rusia după începerea invaziei.

   În ziua de 22 februarie un puternic atac rus a fost declanșat pe axa sudică: rușii au traversat câmpul de 3 km și au pătruns în primele case din Sieverne. Un alt atac, pe axa centrală, a dus la ocuparea satului Lastocikine de către pușcașii siberieni ai Brigăzii 35 Motorizate Gardă. Apărătorii, printre care voluntari americani și canadieni, s-au retras către Orlivka. Rușii vor exploata succesul din centru, înaintând încă 1,5 km către Orlivka și Tonenke, în ziua de 25 februarie.

   Ziua de 28 a lunii februarie a adus un asalt general pe întregul front. La sfârșitul zilei rușii învăluiseră prin sud Tonenke și ocupaseră jumătate din satul Orlivka. Berdici rezista sub loviturile neîncetate ale artileriei ruse. Două BMP ruse au încercat să forțeze intrarea în sat, lansându-se cu toată viteza, doar pentru a exploda după ce au trecut peste minele antitanc TM-62. În cei 800 m de teren deschis ce separă Stepove de Berdici se puteau număra carcasele a 13 mașini de luptă rusești, pierdute în ultimele zile din februarie. Comandanții ruși nu găsiseră altă soluție decât atacurile frontale.

   Cu toate acestea, în ultima zi din februarie analiștii ruși sărbătoreau ruperea frontului. Unul dintre cei mai apreciați millbloggeri, Rybar, raportase abandonarea satelor Berdici, Orlivka și Tonenke – ceea ce echivala cu prăbușirea apărării ucrainene. Către sfârșitul aceleiași zile s-a dovedit că rușii încă atacau poziții din estul satului Orlivka! Mai mult concentrarea obuzierelor de 155 mm și a dronelor ucrainene pe această direcție provocase pierderi serioase atacatorilor. Steagul rusesc va fi înălțat în Orlivka abia pe 3 martie, după ce fusese ocupată jumătatea estică a satului. Un contraatac ucrainean a fost lansat pentru recuperarea pozițiilor din sat, dar intervenția a 6 avioane Suhoi Su-25 rusești a provocat pierderi serioase coloanei mecanizate (cel puțin 5 blindate, printre care 2 tancuri și o mașină de luptă Marder). La jumătatea lunii martie, lupte grele încă se mai purtau în vestul satului Orlivka.

   În ceea ce privește Berdici, lucrurile stăteau chiar mai prost. În ziua de 1 martie un BTR-80 rus a pătruns în Berdici, debarcând 12 infanteriști. La câteva secunde după desant, un M2 Bradley și-a făcut apariția, iar tunul său de 25 mm a făcut bucăți atât blindatul rus cât și soldații transportați. În ziua următoare acțiunea a fost repetată de un alt BTR, iar Bradley i-a asigurat un sfârșit similar. Erau doar câteva dintre numeroasele capcane întinse de ucraineni care, în repetate rânduri, lăsaseră rușii să pătrundă în sat doar pentru a-i distruge cu rapide contraatacuri. În luptele pentru satul Beridici, Brigada 47 a înregistrat primele 3 tancuri americane M1A1 Abrams pierdute în acest război, toate 3 fiind distruse în estul localității, într-un spațiu de 500 m². Pierderile s-au datorat minelor și atacurilor cu drone (în primele două cazuri), respectiv rachetelor antitanc (în cazul celui de al treilea vehicul). În data de 26 februarie a fost documentată video pierderea primului tanc american M1A1 SA Abrams din dotarea forțelor ucrainene. Tancul acționa în apropierea satului Berdici, în efortul de a opri înaintarea rușilor pe linia satelor de la vest de Avdiivka, fiind incendiat de o dronă. Unica unitate dotată cu acest tip de blindat era deja celebra Brigadă 47 Mecanizată – care renunțase la tancurile slovene M-55S (T-55 modernizat) și la tancurile germane Leopard 2A6 (folosite în timpul contraofensivei din Zaporijia). În data de 3 martie al doilea tanc Abrams a fost distrus in Berdici, la nici 300 m de primul. Rușii au raportat ruperea șenilei cu o lovitură de lansator de grenade și, odată imobilizat, tancul a fost distrus cu drone. Tonenke fusese asaltat de Brigada 1 Slaviansk a Republicii Populare Donețk, primul steag rusesc fiind plantat în estul localității în data de 2 martie.

   Pentru prima dată în istoria electorală a Rusiei, alegerile prezidențiale s-au ținut pe parcursul a trei zile. Anterior se putea vota într-o singură zi, duminica, iar mandatul președintelui era de 4 ani. Conform ultimelor schimbări constituționale, acesta ar fi ultimul mandat de președinte pentru Vladimir Putin (deținător al altor două mandate) – un mandat de 6 ani. În secțiile de votare au fost afișate informații privitoare la cei patru candidați, portretul lor, putând fi consultată și o broșură cu biografia acestora (o alta mai scurtă se regăsea pe buletinul de vot). Paradoxal, cea mai scurtă descriere era cea a președintelui Putin. Participarea la vot a fost încurajată prin posibilitatea de a fi inclus într-o tombolă unde puteau fi câștigate apartamente, autovehicule și electronice. Mulți ruși au recunoscut că acesta a fost principalul motiv pentru care s-au deplasat în secția de votare. Mulți nu votaseră niciodată, în ciuda vârstei mature. Așa cum se știa deja, încă de dinaintea invalidării candidaturilor opozanților reali de către Comisia Electorală, Vladimir Putin (în vârstă de 71 de ani) a fost reales președinte al Federației Ruse, cu aproape 90% din sufragii.

Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…