Cu toată atenția îndreptată către Pokrovsk și Donbas, adevărata dramă de la începutul toamnei anului 2025 s-a desfășurat în sectorul de front de la Kupiansk. Un oraș mare din Oblastul Harkov, Kupiansk a fost unul dintre principalele obiective ale ofensivei ruse din vara anului 2025. Vârful de lance al ofensivei către Kupiansk l-au constituit trupele Armatei a 6-a de Arme Combinate rusă.
La începutul lunii mai, forțele ruse ocupau și consolidaseră un cap de pod peste râul Oksil întins pe mai mulți kilometri de-a lungul cursului de apă, de la Topoli și Kamianka în nord, până la Dvoricina și Kindrașivka în sud. Acest lung cap de pod era lipsit de profunzime pe malul vestic al râului, iar ucrainenii reușiseră să izoleze pătrunderile prin aducerea în zona Dvoricina a Brigăzilor Mecanizate 151 și 154, sprijinite la nord de Batalionul „Kodak”, Batalionul 8 Asalt Montan, Brigada 5 Gărzi Naționale și elemente din Brigada 5 Tancuri.
Concentrarea acestor elemente a dus la blocarea înaintării ruse, atacatorii mărginindu-se la bombardamente aeriene și hărțuirea vehiculelor inamice cu drone pe toată durata lunii mai. În data de 30 mai, rușii au trecut granița 30 km mai la nord, ocupând cătunul Stroivka, după un puternic bombardament de artilerie. În ciuda importanței reduse a localității ocupate, acțiunea lungea frontul din zona Oskil cu încă 4 kilometri. La începutul lui iulie, rușii vor executa o altă pătrundere peste graniță mai la nord, la Milove, aducând lungimea sectorului de la Oskil la 60 kilometri!
În data de 5 iunie, pe neașteptate, rușii au ocupat Kindrașivka, satul cel mai sudic al capului de pod, dar și cel care permitea înaintarea către Kupiansk. Folosind motocicletele, militarii Brigăzii 27 Infanterie rusă au pătruns în sat și au înălțat steagul rus pe monumentul dedicat eroilor din al Doilea Război Mondial. Ca de obicei, rușii au introdus rezerve (de data aceasta din Armata 1 Tancuri) pentru a susține presiunea și extinde pătrunderea. În zilele următoare rușii au înaintat 2,5 km atât la vest de Kamianka, cât și de Dvoricina. Apoi liniștea s-a lăsat peste acest sector pentru două săptămâni.
Din nou, pe neașteptate, în data de 23 iunie rușii au pătruns la sud-est de Kindrașivka, ocupând satele Holubivka și Radkivka, apropiindu-se periculos de Kupiansk. O săptămână mai târziu, trupe din Armata 1 Tancuri au avansat 3 km la est de Synkivka. Această mare unitate rusă atacase constant și fără succes sectorul de la Synkivka timp de doi ani! Cu toate acestea, la începutul lunii iulie, tancurile Armatei 1 vor trece pe malul vestic al râului Oskil, devenind active pe mai multe direcții. Cea mai importantă pătrundere se va produce în acest sector, în data de 12 iulie, când militarii celor două armate ruse au înaintat încă un kilometru la vest de Ravdivka, tăind șoseaua R79 ce pătrundea în Kupiansk dinspre nord. În ziua următoare, rușii vor extinde pătrunderea până la Moskovka, grupurile lor cele mai avansate apropiindu-se la doar 5 kilometri de autostrada PO7 ce aproviziona orașul dinspre vest.
Concentrarea numeroaselor rezerve ruse nu avea cum să scape apărătorilor ucraineni, care au bombardat constant drumul de importanță logistică de la est de Dvoricina. Bombele ghidate GBU62 JDM au spulberat clădirile ocupate de rezerve în localitate. 6 kilometri mai la est, obuzierele autopropulsate S22 Bohdana au lovit depozitele ruse din Tavijanka. La sud de oraș, trei drone ucrainene ghidate prin fibră optică au distrus lansatorul de rachete PC38 Type 75 de producție nord-coreeană. Prezența trupelor nord-coreene nu fusese observată pe acest front, dar serviciile de informații ucrainene anunțaseră posibila trimitere a c.10 000 noi militari asiatici în Rusia. O coloană de tancuri și blindate va fi, de asemenea, distrusă la mijlocul lui August, în pădurile de la nord de Kupiansk.
În ciuda învăluirii orașului Kupiansk pe la nord și vest, comandamentul ucrainean a păstrat o serie de brigăzi la sud-est de localitate, păstrând frontul de pe malul estic al râului Oskil. În data de 24 iulie 2025, o dronă ucraineană a lovit o casă ocupată de ruși la sud de Radkvia – prima clădire din zona administrativă a Kupianskului. Începea bătălia pentru oraș.
În primele zile ale lunii august, rușii vor infiltra treptat clădirile din nordul orașului, iar în data de 19 august o grupare de recunoaștere și diversiune a ocupat o clădire în mijlocul orașului. După ce ocupanții au refuzat să se predea, un tanc ucrainean a spulberat clădirea trăgând de foarte aproape. Acest episod izolat era parte a unei realități mult mai sumbre: ca și în cazul altor sectoare amenințate, armata ucraineană nu dispunea de suficienți oameni pe teren pentru a păstra un front coerent și a preveni infiltrările inamicului. Deja în data de 24 august sursele de informare deschise dădeau partea nordică a orașului ca fiind controlată de ruși, care acum încercau să pătrundă în extremitatea vestică.
Gravitatea situației a obligat comandamentul ucrainean să creeze un grup de luptă compus din subunități ale brigăzilor 77 Asalt și Operațională 15 „Karadag”. Contraatacul acestui grup a început în ziua de 29 august când un val de drone a lovit pozițiile rusești din vestul orașului Kupiansk și satul Moskovka, val urmat de asaltul unităților de șoc, sprijinite de tancuri T72. Pozițiile deținute de ruși la vest de șoseaua R79 s-au prăbușit pe o adâncime de 4 kilometri. Două zile mai târziu Moskovka a fost în mare parte eliberată. Din nou, lipsa rezervelor ucrainene nu a permis continuarea acestui contraatac care ar fi putut duce la încercuirea rușilor pătrunși în Kupiansk. Pentru moment însă, orașul era salvat.
Situația în zonă a rămas fluidă în zilele următoare, rușii aducând rezerve proaspete pentru a păstrat pozițiile. Infiltrările au continuat, semn că frontul era compus dintr-un șir de poziții relativ distanțate una de cealaltă și nu dintr-o linie compactă. Astfel, o patrulă rusească a înfipt un steag în mijlocul orașului, la 1 700 m de linia frontului, în data de 3 septembrie – urmat de altele, înfipte din rațiuni de propagandă, în diverse puncte din nordul localității. În tot acest timp, aviația rusă a bombardat clădirile înalte din partea de sud și est a Kupianskului.
O nouă „operațiune conducta” a fost demarată de ruși în data de 13 septembrie, când veteranii Brigăzii 60 Asalt Aerian (unitate ce poartă pe stemă portretul lui Vladimir Putin), au încercat să pătrundă în oraș, dar, de data aceasta au găsit conductele inundate sau umplute cu sârmă ghimpată.
Pentru apărarea orașului apărătorii au adus trupe recent mobilizate și brigăzi ale Apărării Teritoriale. Acești militari urmau să participe la luptele de uzură din interiorul orașului. Aducerea acestor rezerve s-au dovedit dificilă, în contextul în care dronele rusești vânau vehiculele ucrainene de toate tipurile, de la transportoare blindate, la camioane.
În a doua jumătate a lunii septembrie, rușii și-au croit drum către centrul orașului, ocupând clădire după clădire. Fapt interesant: acțiunea era condusă de un fost ofițer ucrainean, Serhii Storojenko (născut în 1975 în Harkov), care dezertase la ruși după ocuparea Crimeii în 2014, împreună cu 600 de oameni de sub comanda sa. În anul 2023 a primit gradul de general locotenent și comanda Armata a 6-a.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…