Într-un interviu către „The Economist” (publicat în data de 1 noiembrie 2023) comandantul șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Valery Zalujnîi a surprins media internațională prin sinceritatea declarațiilor făcute. Generalul, poate cel mai respectat oficial ucrainean (inclusiv de către ruși), a concluzionat că războiul se află într-un moment de blocaj, recunoscând eșecul contraofensivei ucrainene dar și faptul că nu vede o soluție pentru deblocarea frontului. „La fel ca în Primul Război Mondial, am atins nivelul de tehnologie care ne pune într-un impas… Războiul trece acum într-o nouă etapă: ceea ce noi, cei din armată, numim război „pozițional“ compus din lupte statice şi de uzură…”
Zalujnîi a recunoscut și planificarea profund greșită a contraofensivei din vara anului 2023:
„Dacă vă uitați la manualele NATO și la calculele pe care le-am făcut, patru luni ar fi trebuit să fie suficient timp pentru a ajunge în Crimeea, a lupta în Crimeea, a ne întoarce din Crimeea și a intra și a ieși din nou… La început am crezut că ceva nu e în regulă cu comandanții noștri, așa că i-am schimbat pe unii dintre ei. Apoi m-am gândit că poate soldații noștri nu erau în formă, așa că am transferat soldați în alte brigăzi”. Dar toate aceste schimbări nu au dat rezultate, așa că generalul s-a întors la analizele militare dedicate străpungerilor liniilor fortificate din Primul Război Mondial. „Simplul fapt este că noi vedem tot ceea ce face inamicul, iar ei văd tot ceea ce facem noi. Pentru a ieși din acest impas, avem nevoie de ceva nou…”
Eronată s-a dovedit și abordarea conform căreia provocând pierderi cât mai mari Rusiei, în special în vieți umane, ar forța-o la o retragere. Anul 2023 a dovedit că Rusia are capacitatea de accepta pierderi de peste 150 000 de militari – de zece ori mai mari decât cele suferite de forțele URSS în Afghanistan – fără a renunța la ostilități. În plus, stocurile uriașe de vehicule, muniție și oameni (încă mai există voluntari pentru front) i-au permis să continue un război care s-ar fi dovedit prea costisitor pentru orice altă țară.
„Cel mai mare risc al unui război pozițional este că poate să se prelungească ani de zile și să uzeze statul ucrainean”, a mai declarat Zalujnîi, menționând că Rusia beneficiază de pe urma unui război prelungit și că Occidentul ar putea să se plictisească și să-și reducă sprijinul.
Declarațiile generalului ucrainean au venit într-un moment în care era evident că Rusia preluase inițiativa pe front. Sectorul Avdiivka era atacat de peste o lună, cele două brațe ale cleștelui rus ce prindea orașul apropiindu-se, în data de 8 noiembrie, la mai puțin de 6,5 km unul de celălalt. La Bahmut, rușii recuperaseră o parte din teritoriul pierdut la nord de oraș, reocupând aproape complet, în zilele de 11-13 noiembrie, teritoriul eliberat în urma contraofensivei ucrainene în acest sector. În data de 12 noiembrie, rușii au activat un alt sector al frontului, atacând la est de Mykiliske și la sud de Novomihailovka, încercând să învăluie uriașul sector de front de la sud de Donețk. La Mykiliske, coloana de atac a fost detectată din timp de militarii Brigăzii 72 Mecanizată și lovită de artilerie, pierzând 18 vehicule înainte să poată ieși din sat. La Novomihailovka, coloana rusă a fost lăsată să înainteze nestingherită pentru a intra în câmpul minat și, abia după ce primele două vehicule au fost avariate de mine, artileria a deschis focul.
Biroul președintelui Volodimir Zelenski l-a criticat, la trei zile după apariția articolului, pe șeful Statului Major al armatei ucrainene pentru declarațiile făcute. A fost o mustrare publică izbitoare care a semnalat ruptura apărută între conducerea militară și cea civilă, într-un moment deja dificil pentru Ucraina, ruptură speculată de mai multe luni, dar niciodată susținută de declarații publice.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
