RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Iarnă și incidente

În ziua de 15 noiembrie 2022 a avut loc cel mai amplu atac asupra infrastructurii energetice ucrainene realizat până atunci: 90 de rachete (din surse ucrainene) au țintit toate oblasturile ucrainene. Explozii au fost anunțate la Kiev, Jitomir, Sumy, Odessa, Rivne, Harkov (unde metroul și-a oprit funcționarea), Krivoi Rog, Lvov, Vinnița, Luțk. Deși Ucraina a raportat doborârea a 70 dintre acestea, 15 facilități energetice au fost avariate, iar jumătate din Kiev a rămas fără energie electrică. Și asta la doar o zi după ce purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene declarase că absența atacurilor cu drone sau rachete de croazieră, în ultima săptămână, se datorează lipsurilor cronice în cadrul acestor categorii de arme.

O interesantă investigație a publicației Le Monde despre stocurile de armament ale Rusiei a fost realizată folosindu-se imagini din satelit ale bazelor militare de pe teritoriul federației. În septembrie generalul responsabil cu logistica a fost demis de Putin. Din unele baze peste 3500 m² de muniție (10% din totalul depozitat) au dispărut în doar 2 luni. În alte baze este observată absența a c. 200 de vehicule. Spre deosebire de alte categorii de arme, rușii par a sta încă bine la capitolul rachete. Indiferent de numărătoarea vestică sau ucraineană, folosirea bombardamentului masiv cu rachete din ultimele zile demonstrează că cifrele publicate sunt departe de adevăr.

Știrea care a alertat guvernele lumii în ziua de 15 noiembrie a fost căderea unei rachete (inițial au fost anunțate două) în satul Przewodow, în Polonia! Nu uciderea a doi fermieri a făcut senzație, ci presupusa atacare a unui stat NATO. Rusia a negat pe toate canalele apartenența rachetelor, considerând că este o provocare ucraineană sau poloneză. În stilul propriu, Margarita Simonian, șefa televiziunii RT (fosta Russia Today) a comentat evenimentul: „dacă nu e o provocare, este o veste bună: un stat NATO are o apărare atât de proastă!”. Consiliul de Securitate polonez, convocat de urgență, a solicitat NATO activarea articolului 4: consultări cu aliații pentru a se stabili un curs de acțiune.

Distrugeri provocate de racheta căzută la Przewodow, în Polonia (sursa: AFP)

Conform analizei făcute de experții NATO s-a dovedit a fi o rachetă S 300 trasă de apărarea antiaeriană a Ucrainei – rezultat anunțat și de oficialii americani – dar președintele Zelenski a negat vehement acest verdict, solicitând participarea experților ucraineni la anchetă. Declarațiile liderului de la Kiev au fost considerate o eroare de comunicare grosolană, în contextul în care nici Polonia, nici NATO nu lansaseră vreo acuzație la adresa părții ucrainene, considerând Rusia fundamental vinovată de incident.

Un episod inexplicabil se petrece în Donețk. De două luni eforturile ofensive ale Rusiei sunt concentrate pentru cucerirea orașului Bahmut. Orașul a fost cucerit, reocupat de ucraineni, iar în ultimele săptămâni circa 30 000 de militari ruși și mercenari Wagner (cea mai mare concentrare de forțe din Ucraina!) îl țin sub atac constant, deși pierderile sunt mari de ambele părți. Majoritatea analiștilor occidentali nu consideră Bahmut o poziție importantă din punct de vedere strategic și nu înțeleg de ce importantul Herson a fost abandonat, în timp ce presiunea nu a scăzut în Donețk. Forbes a tratat subiectul într-un articol intitulat sugestiv: „Rusia prăpădește ultimele trupe bune într-un atac fără rost pentru un oraș fără importanță”, iar think-tank-ul Institute for Study of War consideră acțiune ca menită să dea senzația că rușii au câștiguri teritoriale măcar într-un sector. Președintele Zelenski a calificat aceste eforturi drept „locul unde nebunia comandanților ruși este cea mai evidentă”, dar declarația poate fi interpretată ca făcând parte dintr-o campanie de denigrare și descurajare a agresorului rus. Totuși, c. 20 000 de ucraineni țin frontul de acolo, iar în anumite zile pierderile lor se ridicau la 130 de militari pe zi.

Orașul avea inițial o populație de 80 000 de locuitori, redusă în prezent la 20 000. Nu deține infrastructură rutieră, feroviară sau industrială importantă. La o privire mai atentă însă, se poate observa că pierderea sa ar afecta liniile de aprovizionare ucrainene și ar vulnerabiliza două importante hub-uri logistice și centre de comandă: Kramatorsk și Sloviansk. Râul care traversează orașul, deși, după distrugerea podului ce-l traversa, face dificilă aprovizionarea apărătorilor, reprezintă o importantă barieră naturală în calea rușilor. Mai mult, malul său înalt permite ascunderea artileriei ucrainene, ce poate executa tir în „defiladă” fără grija ripostei tunurilor inamice. Poziția favorabilă și întăririle ucrainene nu au permis câștiguri importante pentru mercenarii Wagner, chiar finanțatorul acestora, Prigojin, declarând un avans de 100-200 m pe zi. O interesantă analiză Insider (realizată pe baza scrisorilor de condoleanțe!) relevă faptul că, în ultimele două luni au fost uciși peste 500 de deținuți recrutați în rândurile mercenarilor.

Săptămâna a fost marcată și de alte incidente bizare, care au arătat fața hidoasă a războiului. Pe 13 noiembrie, pe canalul Telegram, a fost publicat un video cu executarea unui fost mercenar Wagner, Ievgheni Nujin, acuzat de trădare. În clip victimei i se zdrobește capul cu un baros – „tradiționala pedeapsă wagneriană” – ceea ce l-a făcut pe finanțatorul Grupului „Wagner”, Ievgheni Prigojin, să declare că este „o excelentă muncă regizorală”. Nujin (în vârstă de 55 de ani) fusese recrutat de mercenarii Wagner în închisoare și capturat de ucraineni în septembrie și, posibil, redat rușilor după un schimb de prizonieri.

Pe 18 noiembrie două clipuri preluate de mai mulți milbloggeri ruși certifică executarea unor prizonieri ruși în Makivka. Se pare că unul dintre cei capturați a încercat să tragă asupra soldaților ucraineni iar aceștia au ripostat ucigând întregul grup care se predase.

Tot pe 18 noiembrie a căzut prima ninsoare în Ucraina, iar 10 milioane de oameni stau în întuneric și frig. În Mariupolul ras de pe hartă și ocupat de ruși, oamenii au scris pe ziduri că mor de frig, în speranța că va vedea cineva mesajul lor.

În social-media rusă au apărut și rezultatele îngrijorătoare ale unui sondaj: aproape toți cei chestionați sunt convinși că va urma un nou val de mobilizări. În acest moment temerile milbloggerilor ruși par a coincide cu cele ale analiștilor occidentali: ce se va întâmpla dacă războiul se mută adânc în teritoriile rusești ? cu siguranță leadershipul de la Moscova își va pierde cumpătul, pentru că au mult de pierdut și știu că nu au cum să se refugieze în Vest… Și ce vor face atunci?

 

Alexandru ȘTEFĂNESCU  este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…