Căutând cu disperare o soluție la tăvălugul rusesc ce înghițise sute de km2 din teritoriul ucrainean în mai multe sectoare ale frontului și într-un timp neobișnuit de scurt pentru acest război comandanții ucraineni au încercat să lovească punctul sensibil al oricărei armate aflată în ofensivă și care consumă cantități uriașe de muniție. Ca urmare, un val fără precedent de atacuri cu drone asupra teritoriului rusesc a fost executat în a doua jumătate a lunii septembrie. De data aceasta, țintele nu au mai fost rafinările și bazele aeriene ci marile depozite de muniții.
Prima și cea mai spectaculoasă lovitură a fost executată asupra marelui depozit de muniție de la Toropeț (Regiunea Tver) – localitate situată la 470 km nord de granița ruso-ucraineană și 370 km vest de Moscova. Distanța uriașă ar fi fost suficientă pentru a proteja cel mai mare depozit de muniție de pe teritoriul Federației Ruse – capabil să adăpostească c. 30 000 tone de muniție – obiectiv bine protejat și modernizat în anul 2018. Și totuși din cele c. 50 de drone ce au vizat teritoriul Rusiei în noaptea de 17 spre 18 septembrie 2024, câteva au reușit să lovească marele depozit. Filmările făcute de diverși martori oculari, în jurul orei 4 dimineața, demonstrează o explozie de proporții ce a generat apariția unei „ciuperci de fum” similară ca formă celei produse de o explozie nucleară. Pe fundal se observă cum alte explozii mai mici au loc la câteva secunde după cea mare. Specialiștii britanici au concluzionat că deficiențele în stocarea muniției au favorizat extinderea rapidă a deflagrației în sistemul de bunkere, provocând o explozie colosală ce a înghițit tone de rachete și a spulberat geamurile caselor pe o rază de 5 km.
Explozia marelui depozit de muniție de la Toropeț (sursa: Kanal 13)
Explozia principală (echivalentă cu detonarea a 240 tone de TNT) a creat un val seismic cu magnitudinea de 2,8 pe scara Richter. Incendiile provocate de explozii s-au întins pe o suprafață de 13 Km2. Au fost distruse sute de rachete Iskander, Tochka-U, S-300, dar și rachete KN-23 provenite din Coreea de Nord, bombe de aviație, muniții pentru artilerie și combustibil pentru vehicule.
Un al doilea atac de proporții a lovit marele depozit de la Kemeny (în districtul Tihorețk, Regiunea Krasnodar), în dimineața de 21 septembrie 2024. Deși a fost implicat un număr redus de drone, Depozitul nr. 23 al Directoratului General al Artileriei și Rachetelor (GRU) – aflat la c.300 km de granița cu Ucraina – a explodat spectaculos când dronele au lovit cele c. 2000 de tone de muniție depozitate. Deși de trei ori mai mică decât depozitul de la Toropeț, structura de la Tihorețk este considerată între primele trei depozite de muniție ale Rusiei – aici fiind înmagazinate rachete Iskander, KN-23, muniție pentru armele individuale, artilerie și mortiere.
Succesul acestor acțiuni s-a datorat și folosirii unui nou tip de dronă de producție ucraineană, „Palianiția” – a cărei propulsie reactivă o transformă într-o „dronă-rachetă”. Noua dronă, folosită pentru prima dată în Crimeea în ziua de 24 august 2024, este rezultatul eforturilor de peste un an și jumătate ale cercetătorilor ucraineni și pare să ofere Kievului o veritabilă rachetă de croazieră. Deși redusă ca performanțe (în special la nivelul cantității de explozibil transportat) în comparație cu rachetele de croazieră tradiționale, Palianiția reprezintă o alternativă autohtonă, ieftină și eficientă.
Cum de mai multe luni, oficialii Kievului au solicitat, fără succes, partenerilor vestici acordul pentru folosirea rachetelor de croazieră SCALP/Storm Shadow (lansate aerian), respectiv ATACAMS (lansate de HIMARS) contra țintelor din interiorul teritoriului rusesc, atacurile cu drone au reprezentat unica soluție. În esență, ele au dovedit că „liniile roșii” trasate de Kremlin nu sunt susținute de fapte și că reticența occidentalilor nu este justificată.
Dar nu doar ucrainenii au provocat explozii pe teritoriul rusesc. În data de 21 septembrie 2024 la centrul de teste de la Plesetsk (Regiunea Arhanghelsk) o rachetă balistică RS-28 „Sarmat” a explodat în siloz. Numită colocvial „Satan II”, Sarmat este cea mai nouă și cea mai puternică rachetă balistică din lume, dispunând de cea mai mare rază de acțiune (18 000 km). Cu toate că a fost anunțată ca operațională încă din 2023 și prezentată de liderul rus drept o armă ce asigură supremația Moscovei în domeniul nuclear, racheta a înregistrat patru teste eșuate, alăturându-se astfel altor arme-minune rusești netestate în luptă, precum avionul Suhoi Su-57 și tancul T-14 Armata.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
