RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Din culisele acestui război

O interesantă anchetă a jurnaliștilor de la Washington Post, care a implicat intervievarea a peste 30 de înalți oficiali și militari americani și europeni, aduce informații noi în chestiunea planificării și desfășurării primei faze a contraofensivei ucrainene.

Planul contraofensivei din anul 2023 a prins contur în toamna anului anterior, după marile succese obținute de armata ucraineană în regiunile Harkov și Herson. Într-o discuție cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, comandantul Armatei Ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, i-a spus că, pentru a-și elibera teritoriile ocupate, țara sa are nevoie de 9 noi brigăzi antrenate în Germania și 1 000 de vehicule blindate. „Asta este aproape imposibil!” a replicat oficialul american.

În primele luni ale anului 2023, ofițeri superiori din SUA, Marea Britanie și Ucraina au organizat câteva jocuri de război, la baza americană din Wiesbaden, Germania. Cele 8 aplicații, desfășurate sub coordonarea Pentagonului, trebuiau să stea la baza viitoarei campanii ucrainene și să ofere date asupra necesităților materiale. Fiecare simulare s-a desfășurat pe mai multe zile, participanții jucând rolul comandanților ucraineni sau al comandanților ruși, comportamentul și forțele acestora din urmă fiind stabilite în baza rapoartelor serviciilor de informații. Cea mai importantă concluzie a acestor jocuri a fost că efortul ofensiv trebuia concentrat pentru atingerea unui singur obiectiv strategic: atingerea litoralului Mării Azov și tăierea legăturilor terestre între Rusia și Crimeea.

Cel mai optimist scenariu includea o înaintare victorioasă și tăierea legăturilor terestre în 60-90 de zile de la începerea contraofensivei. Exercițiile au prevăzut o luptă dură și sângeroasă, cu pierderi de până la 40 % din forțe și echipamente. Asupra acestui procent oficialii americani s-au pronunțat că poate fi redus datorită experienței lor în planificarea evacuării și asistenței medicale pe câmpul de luptă. Chiar și așa, chestiunea rămânea delicată, presupunând asumarea unor pierderi considerabile.

Diferența majoră între viziunea militarilor americani și cea a celor ucraineni era păstrarea unor forțe consistente pe frontul de la Bahmut. Orașul devenise deja un simbol al rezistenței ucrainene și, la momentul planificării contraofensivei, numeroase unități ale Kievului luptau acolo, prelungind rezistența până în mai 2023. Mai mult, atât președintele Zelenski, cât și comandanții ucraineni au fost fermi în includerea acestui front în viitoarea contraofensivă, alocând pentru această direcție unele dintre cele mai experimentate unități. Argumentul lor era că rușii ar putea încerca o înaintare în Donețk și Harkov, în cazul în care ucrainenii nu preluau inițiativa în est. În plus, Zalujnîi estima că înaintarea pe mai multe direcții va dilua forțele ruse pe un front extrem de lung.

Planul contraofensivei au fost discutat în data de 3 februarie 2023 la Casa Albă, în prezența lui Jake Sullivan, consilierul președintelui pe probleme de securitate și a înalților oficiali americani. Întrebarea care se punea era dacă SUA și aliații puteau pregăti și echipa forțele ucrainene la nivelul necesar atingerii obiectivelor stabilite? Generalul Mark Miley, șeful Satului Major  american, a spus că ucrainenii trebuie „să lupte într-un mod diferit” față de ce practicaseră până atunci. Era necesară învățarea manevrelor cu mari unități pe câmpul de luptă și a operațiilor de arme combinate, ceea ce ar fi necesitat mai mult de un an și antrenarea a mii de militari în Germania. O problemă spinoasă era și asigurarea obuzelor de 155 mm pentru artileria Kievului, Pentagonul estimând un necesar de 90 000 pe lună, iar industria americană producea doar 10% din această cifră! Sullivan a propus trimiterea a 330 000 de obuze din stocurile oferite armatei Coreei de Sud, oficialii de la Seul fiind, în final, convinși, condiția lor fiind ca transferul să se facă indirect. Altă propunere a fost livrarea din stocurile americane, ale căror obuze includeau însă muniție cu dispersie, interzisă conform tratatelor semnate de aliații SUA, dar nu și de către Ucraina sau Rusia. Soluția a fost respinsă de Secretarul Externelor, Blinken, din motive morale, dar se va reveni asupra ei către mijlocul anului.

A doua chestiune ridicată de Sullivan a fost dacă Ucraina poate învinge? Oficialii Pentagonului erau optimiști, dar cei din serviciile din informații considerau șansele de succes nu mai mari de 50%. Un raport top secret al acestor servicii destinat președintelui SUA afirma chiar că ofensiva ucraineană „va fi departe de a-și atinge obiectivele”.

Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…