La 28 februarie 2026, ora 9 45, rachete israeliene au lovit clădirea în care se afla ayatolahul Ali Khamenei, ucigând-ul pe acesta împreună cu mai mulți lideri ai Iranului. Câteva minute mai târziu, rachetele americane au căzut peste bazele militare, instalațiile navale iraniene și sediile Gardienilor Revoluției – cei mai fanatici soldați ai regimului. În primele 12 ore forțele americano-israeliene au executat 900 de lovituri cu rachete și bombe. În replică, Iranul a lansat 400 de rachete și sute de drone asupra a 9 țări care găzduiesc baze militare americane (majoritatea țintind teritoriul Emiratelor Arabe Unite). Atacul americano-israelian reprezentat o escaladare fără precedent într-un conflict ce își are originile în 1979.
La 11 februarie 1979, printr-o acțiune care a surprins total cancelariile occidentale, șahul Iranului – care se bucura de o relație specială cu SUA– a fost înlăturat de la putere în urma unei revoluții conduse de un lider religios, Ruhollah Khomeini. Ayatolahul Khomeini schimbă regimul monarhic cu republica islamică (în fapt, o teocrație bazată pe legea religioasă șaria) și creează instituția liderului suprem religios – unică în lume. Încercarea de a promova republica islamică ca model de guvernare în tot spațiul musulman va sta la baza tensiunilor dintre Iran și statele arabe și occidentale.
Propaganda noului regim va identifica SUA (care oferise azil șahului) drept principalul inamic, „marele Satan”, iar Israelul, drept „micul Satan”. Un moment definitoriu l-a constituit asaltul asupra ambasadei SUA din Teheran, executat de adepții ayatolahului, în majoritate studenți, acțiune soldată cu sechestrarea a 66 de persoane – diplomați și personal civil al ambasadei – eliberate după 444 zile.
Un alt moment tensionat a fost cauzat de avertismentul transmis de NCRI (grup de rezistență iranian) în data de 14 august 2002. Conform acestuia, regimul de la Teheran desfășura în secret un program de realizare a armelor nucleare. Ancheta derulată de la Agenția Internațională pentru Energia Atomică a confirmat faptul că Iranul deținea atât cunoștințele, cât și tehnologia pentru a îmbogăți uraniul necesar fabricării armelor atomice.
Situația a fost detensionată în urma planului propus de președintele american Obama, pe 14 iulie 2015, „Acordul cu Iranul”. Semnând acest acord, conducerea Iranului s-a angajat că va renunța la 98% din cantitatea sa de uraniu îmbogățit și va demonta 2/3 din instalațiile folosite în programul său nuclear, urmând ca restul să servească în scopuri pașnice. În schimb, SUA renunța la cea mai mare parte din sancțiunile economice care afectau Teheranul. America s-a retras din „Acordul cu Iranul” în data de 8 mai 2018, după ce Donald Trump a devenit președintele SUA, spre satisfacția premierului israelian, Benjamin Netanyahu.
La scurt timp, Iranul a reluat procesul de îmbogățire a uraniului dincolo de nivelul necesar energiei nucleare, iar leadership-ul de la Casa Albă a anunțat că nu va permite Iranului să dețină arme nucleare.
În Orientul Mijlociu tensiunile au escaladat în data de 7 octombrie 2023, când Hamas (grupare teroristă palestiniană susținută de Iran) a lansat cel mai violent atac asupra civililor israelieni. Douăzeci de zile mai târziu, tancurile israeliene intrau în Gaza, cu scopul declarat de a elimina pericolul terorist. În următorii doi ani, trupele israeliene vor curăța sistematic fâșia Gaza, demolând o mare parte din așezare. Toți ostatecii israelienei luați de Hamas au fost găsiți (165 în viață, 88 decedați), iar organizația a fost practic distrusă, după ce c.20 000 de membri au fost uciși. În aceste operațiuni zeci de mii de civili palestinieni au pierit.
A doua țintă a Israelului a fost gruparea Hezbollah, de asemenea sprijinită de Iran, care acționa în sudul Libanului. În data de 17 septembrie, la ora 15.30 israelienii au declanșat explozia simultană a pagerelor folosite de luptătorii Hezbollah, ucigând 30 de persoane și rănind alte 4000 (printre care și ambasadorul iranian în Liban). A urmat o lovitură aeriană de amploare asupra Beirutului (100 de bombe și rachete!), în data de 27 septembrie 2024, în care au fost uciși Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, împreună cu șefii militari ai grupării. Patru zile mai târziu, armata israeliană pătrundea în sudul Libanului, distrugând sistematic, timp de trei luni, așezările de unde Hezbollah putea lovi Israelul. Acțiunea a dus la eliminarea și acestei organizații teroriste, 5 000 de luptători fiind uciși, iar alți 13 000 răniți. Autoritățile locale au declarat că c.3000 de civili au fost uciși până la încetarea focului din ianuarie 2025.
În data de 6 octombrie 2024 100 de avioane israeliene au lovit bazele rachetelor balistice din Iran, în replică la un atac executat de iranieni asupra Israelului. Atacul s-a dovedit un test pentru ce va urma. Pe 13 iunie 2025 Israelul a lansat o campanie aeriană asupra Iranului, rămasă sub numele de „Războiul de 12 zile”. Iranul a răspuns trăgând 500 rachete balistice și 1000 de drone contra Israelului, cu efecte, mai degrabă în rândul populației civile (30 de persoane fiind ucise și alte 3000 rănite). SUA au acționat pentru protejarea spațiului aerian al Israelului și distrugerea programului nuclear al Iranului. Bombardierele invizibile B-2 Spirit au lovit cu bombe penetrante GBU-57 de 3 tone cel mai important centru de îmbogățire a uraniului, ascuns în adâncimea muntelui, la Fordow, în paralel cu centrele mai puțin securizate de la Isfahan și Nataz.
Președintele american Trump a anunțat că bombardamentul a distrus programul nuclear iranian și i-a cerut Israelului să înceteze atacurile.
La sfârșitul lunii decembrie 2025, regimul de la Teheran s-a confruntat cu proteste de o amploare deosebită, populația fiind nemulțumită de deteriorarea situației economice și cerând sfârșitul regimului ayatolahului. În data de 6 ianuarie 2026, președintele Trump a cerut public regimului iranian să înceteze reprimarea violentă a protestelor.Teheranul a ales soluția intervenției în forță: în 48 de ore, forțele fidele regimului Khamenei au ucis peste 3000 de protestatari, anumite surse avansând o cifră de zece ori mai mare.
Portavionul american Abraham Lincoln a ajuns în zonă în data de 26 ianuarie 2026, dar la acea dată protestele erau deja încheiate. Negocierile americano-iraniene au fost demarate în data de 6 februarie, Washingtonul trimițându-i pe Steve Witkoff și Jared Kushner, negociatori implicați și în medierea războiului ruso-ucrainean.
Cel mai probabil, decizia declanșării războiului actual a fost luată în data de 11 februarie 2026, în urma vizitei premierului israelian Netanyahu la Casa Albă. În zilele imediat următoare, în zona Golfului Oman a fost deplasat portavionul Gerald R. Ford – cea mai puternică navă americană, iar numeroase avioane de luptă și realimentare au ajuns la bazele din Orientul Mijlociu.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
