RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI: Alexandru ȘTEFĂNESCU – Cea mai spectaculoasă lovitură din război

Cea mai spectaculoasă acțiune din acest război a ieșit la iveală în data de 1 iunie 2025. Sub numele de cod „Spiderweb” (pânza de păianjen), SBU (Serviciul de Informații al Ucrainei) a planificat și executat cel mai amplu atac cu drone asupra bazelor bombardierelor strategice rusești de pe întreg teritoriul Federației Ruse. Conform președintelui ucrainean – implicat direct în planificarea atacului – lucrul la acest proiect a durat peste un an și jumătate, bună parte a pregătirilor și execuția desfășurându-se chiar în teritoriul inamicului.

Din declarațiile și sursele video oferite de părțile implicate în conflict se pot distinge câteva etape ale operațiunii. Într-o primă fază, pe teritoriul Federației Ruse au funcționat în secret mai mulți agenți și specialiști în drone ucraineni care au reușit procurarea și stocarea unui număr considerabil de drone de mici dimensiuni –  estimate la c.200 – cu valori între 500 și 1 000 de USD pe unitate.

Majoritatea acestora erau de tip Osa – produse de compania ucraineană First Contact – capabile să transporte 3,5 kg de încărcătură și să zboare cu 150 km/h. A doua etapă a presupus plasarea dronelor în niște cutii speciale de lemn, montate pe camioane de marfă – vehiculele funcționând pe post de transportoare și lansatoare de drone. Faza finală, a atacului presupus, a implicat aducerea camioanelor transportoare în apropierea a patru baze ce găzduiau flota de bombardament strategic a Rusiei. Odată ajunse la distanța optimă ce permitea micilor dispozitive zburătoare să și atingă țintele, acoperișul camioanelor a fost deschis de un sistem cu pistoane acționate de la distanță și dronele au fost lansate. Se pare că șoferii camioanelor – toți etnici ruși – nu au știut nimic despre operațiune sau marfa pe care au transportat-o, fiindu-le stabilite doar ruta și punctele de repaus. De altfel, într-unul dintre clipuri putându-se vedea eforturile unuia dintre aceștia și a altor civili de a închide acoperișul camionului de pe care continuau să decoleze drone, folosind bâte și pietre.

Fiecare dronă a fost ghidată spre țintă de un pilot, dar a beneficiat și de ghidaj AI pentru a evita bruiajul inamic. Componenta Inteligenței Artificiale a presupus memorarea siluetei bombardierelor inamice, pe baza exponatelor existente în Muzeul Aviației din Poltava, astfel încât dronele au putut identifica singure țintele, luând autonom decizia de atac.

În data de 1 iunie, simultan, au fost lansate 117 drone asupra a cinci mari baze rusești aflate la distanțe considerabile atât de teritoriul ucrainean, cât și una față de cealaltă: Olenya (regiunea Murmansk), Ivanovo (regiunea Ivanovo), Dyagilevo (regiunea Riazan),  Belaya (regiunea Irkutsk) și Ukrainka (regiunea Amur).

Conform datelor furnizate de comandantul SBU, generalul-locotenent Vasil Maliuk, coordonatorul întregii operațiuni, au fost lovite și grav avariate 41 de aeronave Beriev A-50, Tupolev Tu-95, Tupolev Tu-22M3 și Tupolev Tu-160, 13 dintre acestea fiind distruse total.

Pe aerodromul Ivanovo, aflat în apropiere de Moscova, a fost avariat ultimul avion A-50, de avertizare timpuri și control aerian, pe care îl mai avea Federația Rusă.

O foarte îndepărtată țintă, aerodromul Belaya, aflat la 4 500 km de Ucraina, a primit vizita unui stol de drone ce și-au ales cu grijă țintele. Pe această bază au fost distruse 8 bombardiere strategice: 4 Tu-95MS și 4 Tu-22M3.

La peste o mie de kilometri est de Belaya, baza de la Ukrainka a fost cea mai îndepărtată dintre țintele atacului, dar, camionul transportor a explodat din cauze necunoscute, înainte ca dronele să fie lansate. Imaginile din satelit publicate la două zile după atac au arătat urme ale distrugerii mai multor aeronave (un Tu-95 și două avioane de transport Iliușin Il-76), inclusiv pe acest aerodrom, semn că o parte din drone au reușit să fie lansate.

Cu o singură lovitură de geniu, militarii ucraineni au eliminat 34% din flota de bombardament strategic a Rusiei (ce includea 130 de aeronave – nu toate în stare de zbor), componentă fundamentală a triadei nucleare. Daunele uriașe, estimate la c. 7 miliarde USD, erau agravate de faptul că Rusia nu mai avea capacitatea de a produce unele dintre aeronavele pierdute (Tu-95 și Tu-22M nemaifiind produse de trei decenii), iar înlocuirea lor necesita mai mulți ani.

Operațiunea a fost completată cu un atac asupra bazei navale Severomorsk, în apropierea graniței cu Finlanda, sediul Flotei Nordice a Rusiei – cea mai puternică dintre escadrele federației.

În isteria provocată de atac, sute de camioane au fost percheziționate și mai mulți șoferi arestați, împreună cu personalul stațiilor de unde au alimentat vehiculele – niciunul dintre aceștia nefiind etnic ucrainean. Propagandistul TV Soloviov a cerut chiar împușcarea unui soldat ce a filmat un scurt clip în care se puteau vedea resturile fumegânde ale bombardierelor rusești. Conform investigatorilor ruși, echipa ucraineană ce a pregătit atacul din interiorul Rusiei, a folosit un depozit închiriat în Celeabinsk, în apropierea graniței cu Kazahstanul, cel mai probabil pătrunzând și auto evacuându-se în această țară.

Mai mult ca orice, operațiunea a reprezentat o frumoasă revanșă pentru sutele de atacuri ucigătoare executate asupra infrastructurii și orașelor ucrainene de către bombardierele ruse – unul dintre cele mai ample (cu nume de cod „Fulgerul lui Zeus”) fiind în pregătire cu câteva zile înaintea loviturii din 1 iunie.