RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Câte vieți valorează un pod?

   Podul Crimeii (nume atribuit după un sondaj) traversând strâmtoarea Kerci, este considerat cel mai spectaculos proiect de infrastructură al Rusiei. Cu o lungime de 19 km, este cel mai lung din Europa și a costat statul rus 3,7 miliarde de dolari. Valoarea sa practică (este traversat zilnic de 15 000 de autovehicule) este dublată de valoarea simbolică,  pentru că podul leagă Rusia de Crimeea, teritoriul anexat ilegal în 2014. Construcția sa a început în februarie 2016 iar partea carosabilă a fost inaugurată în mai 2018, chiar de președintele Putin. În 2019 a fost deschisă și o arteră feroviară paralelă. Podul constituia și o importantă componentă în războiul hibrid inaugurat de Kremlin contra „fraților ucraineni”, căci restricționa transportul de mărfuri din și către porturile Mariupol și Berdiansk, limitând accesul în Marea de Azov. 

   În dimineața zilei de 8 octombrie, în jurul orei 6.05, podul ce traversa peninsula Kerci a fost puternic avariat de o explozie. Artera rutieră s-a prăbușit pe o lungime de trei sectoare, iar cea feroviară a fost afectată pe o lungime de 1,5 km, devenind inutilizabilă pe parcursul zilei. Ipoteza serviciului de securitatea rus este că explozibilul a fost introdus în role de folie, ceea ce l-a făcut invizibil pentru scannerele cu raze X. Încărcătura de folie (22 de paleți a câte 9 role, fiecare palet cântărind circa o tonă) a provenit din Bulgaria și a fost adusă pe mare în portul georgian Poti. De acolo a fost transportată prin Armenia și Georgia, intrând pe teritoriul rusesc prin vama de la Verhny Lars (punct de trecere foarte folosit de cei care fug din Rusia mai ales în ultima lună). La Armavir (Rusia) paleții au fost încărcați în alt camion cu destinația Crimeea.

Podul Crimeii la scurt timp după explozia din 8 octombrie 2022 (sursa: aljazeera.com)

   Evenimentul a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume, iar ucrainenii, de la oficiali, la oameni de rând, și-au manifestat public entuziasmul, deși atacul nu a fost revendicat. În tradiția inaugurată de gestul soldaților somați să predea Insula Șerpilor, Poșta Ucraineană a tipărit un timbru cu podul în flăcări. Drept răzbunare, un val de rachete a lovit, luni dimineața, 16 orașe ucrainene, cea mai vizată fiind capitala Kiev. Spre deosebire de alte dăți, atacurile din 10 octombrie au vizat centrul și infrastructura energetică a orașelor Hmlenițki, Sumy, Poltava, Krivoi Rog, Lvov, Tarnopol, Jitomir, Konotop, Harkov și Dnepropetrovsk. Cu o noapte înainte Zaporijia fusese puternic bombardată, rachetele lovind în plin blocurile de locuit. În capitală au fost lovite: intersecția de lângă Ministerul Educației, un loc de joacă pentru copii din Parcul Șevcenko, Podul de Sticlă și clădirea Samsung. Este ușor de înțeles de ce bombardamentul a fost violent criticat de întreaga media din afara Rusiei și calificat drept un act barbar contra civililor. Dintre cele 83 de rachete trase (număr nemaiatins de la începutul războiului), jumătate au fost interceptate de apărarea antiaeriană. 3 rachete lansate de pe navele flotei Mării Negre au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, fapt ce a provocat protestele conducerii de la Chișinău și convocarea ambasadorului rus. Alte rachete au fost lansate de pe teritoriul Belarusului „neutru” – al cărui președinte a decis, tot azi, necesitatea aducerii unor trupe ruse, ca urmare a „amenințărilor de la frontiera vestică”.

   În cadrul consiliului de securitate convocat de Putin în aceeași zi, președintele rus a calificat atacurile drept „lovituri cu arme de mare precizie contra infrastructurii energetice, a comandamentelor și comunicațiilor militare”, ca urmare a „crimelor regimului de la Kiev” și a „atacurilor teroriste asupra centralei nucleare din Kursk” – atribuite serviciului secret ucrainean, ca și avarierea podului.

  

Parcul Șevcenko din Kiev, după bombardamentul din 10 octombrie 2022 (sursa: CNN)

 

   Bombardamentul din 10 octombrie, act deliberat îndreptat contra civililor, a vizat distrugerea infrastructurii energetice civile și obținerea unui tribut de sânge cât mai mare (14 morți 97 de răniți, conform New York Times) pentru eșecurile cumulate ale Rusiei. Nu contează că e sânge de femeie, copil, bătrân…publicul dictatorului rus trebuie satisfăcut. Altfel, cât de util e să folosești rachete, fiecare în valoare de câteva milioane de dolari, pentru a găuri asfaltul din Kiev, a dărâma un tobogan, a avaria un pod pentru bicicliști sau a incendia câteva autoturisme pe un bulevard central (așa cum demonstrează fotografiile făcute la locul impactului)? Mult mai utilă a fost folosirea lor contra termocentralelor, a generatoarelor termice și a substațiilor electrice cu voltaj de 330 kV, lovituri care au continuat pe 11 octombrie și au lăsat mai multe zone fără energie electrică, obligând Ucraina să stopeze exportul de energie. Asistăm astfel la un atac indirect împotriva statelor Uniunii Europene, acolo unde le doare mai tare.

Alexandru ȘTEFĂNESCU  este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…