RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI – Alexandru ȘTEFĂNESCU – Cât de rău trăiesc rușii?

   Într-un videoclip bine realizat și foarte mediatizat, postat pe YouTube în iulie sub genericul „Este timpul să te muți în Rusia” sunt prezentate direct avantajele oferite de respectiva țară. Frumos editat, clipul atacă toate temele de interes pentru occidentalul de rând (bucătărie delicioasă, fără cancel culture, combustibil ieftin, electricitate și apă ieftină, valori tradiționale, creștinism etc). Dacă facem abstracție de cadrul bizar în care la „femei frumoase” sunt prezentate două fetițe alergând pe un câmp, filmul înfățișează în mai puțin de un minut o țară ideală cu o „economie capabilă să reziste la mii de sancțiuni” și în care este bine să te muți pentru că „vine iarna!” (replică preluată din serialul „Urzeala Tronurilor”, dar folosită cu referire la problemele energetice ale Europei). Dincolo de reclamă și dincolo de propaganda occidentală – care anunță de luni bune colapsul economiei rusești – cât de rău este de fapt traiul rușilor?

   De la începutul conflictului urmăresc cu interes câțiva youtuberi ruși, destul de atașați de valorile patriei lor, dar care clar nu se identifică cu regimul de la Kremlin. Svetlana, o frumoasă blondă din Petersburg, deține un canal de YouTube („Svetlana from Russia”) unde promovează frumusețile Rusiei. De la începutul invaziei a postat mai multe clipuri filmate în mall-uri și supermarketuri – veritabile documentare despre evoluția prețurilor. La începutul lunii martie, era îngrijorată că o serie de magazine fuseseră închise (H&M, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Stradivarius, Levi’s, Zara, Pull& Bear, Puma, Sephora), brandurile poloneze încă erau active, iar magazinele rusești (Zarina, befree, Love Republic, Sela, O’stin, Laplanida, Fun Day) scumpiseră toate produsele. La sfârșitul lunii septembrie, după 8 luni de război, unele branduri reveniseră pe piața rusească, cu nume schimbat, după ce divizia locală a fost cumpărată de alți investitori (de regulă chinezi). De exemplu Cropp Town a reapărut în mall sub numele CR, iar brandul polonez Reserved a devenit RE. Adidas nu și-a mai deschis magazinele, dar produsele pot fi acum cumpărate în magazinele multibrand. Alte branduri (Pandora, H&M) care anunțaseră că părăsesc Rusia, nu au mai făcut-o. Multe alte branduri au rămas cu obloanele trase: Stradivarius, Swatch, Mango, Zara, Bershka, Pull& Bear. Brandurile rusești  (befree, Zarina, Gloria Jeans, Love Republic, Detski Mir) și magazinele multibrand par să satisfacă însă exigențele consumatorilor, deci șocul pierderii mărcilor favorite a fost surmontat.

   În privința alimentelor, o serie de produse (zahărul de exemplu) dispăruseră de pe piață la începutul lunii martie, iar prețul celorlalte fusese serios crescut de război și prăbușirea monedei naționale (trebuie ținut cont de cursul de referință 1$=130 ruble… de la 75 ruble cât fusese în februarie): 1kg hrișcă – 1.1 $; 1 kg orez – 1.2 $; 1l ulei floarea soarelui – 1.4 $ – 2.4 $; 1 kg zahăr – 1$; 10 ouă -0.7 $;  pâine feliată – 0.9 $, 1 l lapte – 1.47 $, 1 kg ceapă – 0.2 $; 1 kg morcovi – 0.6 $; 1 kg varză – 1.3 $; 1 kg roșii – 1 $; 1 kg cartofi – 0.6 $. Deși statul a intervenit prompt, menținând o rublă puternică, prețurile au continuat să se crească în lunile următoare. În luna septembrie alimentele se scumpiseră cu c.20% față de începutul războiului (deși cursul de referință indica cea mai puternică monedă națională din 2022: 1$= 60.2 ruble): 1kg hrișcă – 1.9 $; 1 kg orez – 1.6 $; 1l ulei floarea soarelui – 1.8 $ – 2.4 $; 1 kg zahăr – 1$; 10 ouă -0.9 $;  pâine feliată – 0.9 $, 1 l lapte – 1.47 $. Același lucru și la legume: 1 kg ceapă – 0.3 $; 1 kg morcovi – 0.73 $; 1 kg varză – 0.33 $; 1 kg roșii – 1 $; 1 kg cartofi – 0.36 $. Prețul la carburanți : 1l benzină – 0.9 $; 1l motorină – 0.9 $; 1l gaz – 0.42 $ (Gazprom);  1l benzină – 0.9 $; 1l motorină – 0.88 $ (Lukoil).

   Se resimte însă lipsa importurilor. Uleiul de măsline s-a scumpit considerabil (0.5 l -11.6 $ de la 5.8 $), iar multe sortimente de cafea au dispărut complet din magazine, în timp ce prețul produselor rămase a crescut (10 $-7 $ – 250 grame) și cafeaua rusă (Ciornaia Karta) e tot mai prezentă. Coca-Cola a părăsit Rusia la scurt timp după invazie, așa că firmele autohtone au lansat produse similare: Fancy (Fanta), Street (Sprite),  Kola, Cool Cola. Fabricanții de sucuri au renunțat la ambalajele colorate pentru a reduce prețul, astfel că sucurile au ambalaje albe, aproape identice. 

   Cu toate acestea, pentru rusul de rând prețurile sunt accesibile, iar spectrul unei penurii alimentare sau energetice a dispărut din luna martie. Pentru populația activă mult mai dureroasă a fost ruperea legăturilor cu occidentul, aici intrând toate tipurile de legături, de la dificultățile în utilizarea social-media (unde multe rusoaice frumoase aveau milioane de urmăritori și câștigau sute de mii de dolari), la imposibilitatea de a călători în țările vestice, de a avea acces la gadgeturi de ultimă oră și până la legătura simbolică ce implica consumul de produse în stil american. Dar s-au găsit soluții și pentru dilema: cum să fii cool fără chestii occidentale… McDonalds și-a suspendat activitatea în Rusia la începutul invaziei (mijlocul lunii martie), iar restaurantele au fost vândute antreprenorului rus Alexandr Govor. Acesta a păstrat conceptul, a stilizat litera M din siglă, a renunțat la ambalajele personalizate (pentru sosuri logo-ul McDonalds fiind acoperit cu marker-ul) și a botezat lanțul de fast-food Vkusno i tochka (Gustos și atât). Majoritatea celor care au încercat produsele au remarcat o îmbunătățire a gustului la unele dintre acestea (cartofi prăjiți, aripioare, cola) față de originalul Mc, dar și o serie de minusuri în privința burgerilor (dimensiune redusă, gust mai prost).

Logo-ul Vkusno i tochka  (sursa: Twitter)

 

   Urmând același model, Starbucks a fost redeschis ca Stars Coffee și, deocamdată, doar în Moscova. Brandul aparține unor investitori ruși, printre care se numără Anton Pinsky și rapperul Timati, cel care în 2011 rupea topurile cu Welcome to Saint Tropez – promovând stilul de viață occidental, iar apoi a fost activ în propaganda Kremlinului. Logoul este foarte asemănător, sirena fiind înlocuită cu o fată ce poartă kokoșnik (diademă tradițională rusească). În review-ul făcut de Aleena, youtuber („Depressed russian”) cu experiență de barrista, produsele sunt de proastă calitate, problema fiind cafeaua folosită care nu permite nici măcar consumul produselor cu mult lapte fără o cantitate de zahăr. Nici prăjiturile nu s-au bucurat de prea multă apreciere din partea tinerilor ruși fiind caracterizate „uleioase, apoase, plastic”. Deși magazinul a folosit la deschidere sloganul „Bucks left, but stars remained” (un fel de „dolarii au plecat, dar stelele au rămas”), prețurile nu sunt nici ele mici: 5-6 $ o cafea și 6 $ un desert.

Logo-ul Stars Coffee  (sursa: Twitter)

 

   Cenzura asupra televiziunilor este totală, iar pentru rusul de rând războiul a devenit o realitate după mobilizarea parțială. Deși aceasta a dus la izbucnirea mai multor proteste, ele nu au făcut obiectul știrilor în media rusă, axată pe reportaje cu familiile cuprinse de fervoarea patriotică, în timp ce soții și fii plecau la război. Este o diferență majoră față de perioada de acum câțiva ani când protestele conduse de Navalnîi ocupau prime time-ul. În același mod distorsionat este prezentată și situația din teritoriile ucrainene ocupate, fiind difuzate doar interviuri cu cetățeni ce își manifestă bucuria pentru anexarea regiunii lor. 

   Se poate observa că, pentru majoritatea rușilor sancțiunile economice nu reprezintă o problemă existențială. Este clar că statul are suficiente resurse de toate tipurile pentru a asigura un trai decent. Cele mai puternice lovituri au venit din două direcții neanticipate în primele luni de război. Prima: legătura foarte strânsă a tinerilor ruși cu stilul de viață și valorile occidentale. Noua generație nu dorește o Rusie antioccidentală, exclusă din Europa și nu se simte reprezentată de conducerea de la Kremlin. Așa cum spunea youtuber-ul Natașa („Natasha’s Adventures”): „cei mai interesanți oameni îi întâlnești în avtozak” (mașină folosită de poliție pentru arestarea protestatarilor). A doua direcție o reprezintă „mobilizarea parțială” a rezerviștilor care a afectat direct sute de mii de familii, oameni pentru care, cu doar două luni înainte, războiul era ceva foarte îndepărtat, „interesant doar pentru cei pasionați de politică”. Vorbele unui tată, rostite printre lacrimi pentru Vice News, sunt relevante pentru ce a însemnat această schimbare: „A fost totul atât de rapid. Ieri a venit notificarea și astăzi deja pleacă”. 

   Pentru Rusia cele mai mari pierderi în acest război nu sunt pe front. Cea mai mare pierdere o reprezintă emigrația masivă, de peste 1 milion de persoane din populația activă – în majoritate forță de muncă cu înaltă calificare, dintre care c.200 000 au plecat până la jumătatea lunii martie (printre care și 70 000 IT-iști), c.500 000 până la sfârșitul lunii august, iar 400 000 – 700 000 după decretarea mobilizării.

Alexandru ȘTEFĂNESCU  este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…