Asemenea vulturului bicefal de pe stema Rusiei, Compania Militară Privată „Wagner” avea două „capete”: Dimitri Utkin (fondatorul companiei și coordonatorul acțiunilor militare) și Evgheni Prigojin (finanțatorul grupului și cel căruia i se datorau amplele conexiuni politice de care se bucurase compania).
În după amiaza zilei de 23 august 2023 un bizar accident aeronautic a decapitat Compania Militară Privată „Wagner”. Primele știri – furnizate de RIA Novostni, agenția de presă atașată Kremlinului – menționau prăbușirea unui aparat Embraer Legacy 600 deținut de Prigojin și lista celor aflați la bord. Prezenţa şefului grupării paramilitare ruse la bord a fost confirmată seara de către autoritățile ruse. Conform Rosaviația, la bord se mai aflau mai mulți membri „Wagner” de rang înalt: Serghei Propustin, Evgheni Makarian, Aleksandr Totmin, Valeri Cekalov (responsabil de logistica grupării și de proiectele de peste mări), Dmitri Utkin, Nikolai Matuseev și Evgheni Prigojin, plus pilotul Aleksei Levșin, copilotul Rustam Karimov și Kristina Raspopova, însoțitoare de zbor. Raspopova anunțase familia că zborul lor a fost întârziat, din cauza unor reparații de ultim moment „de neînțeles”. La scurt timp după decolarea din Moscova, avionul s-a rupt în aer, prăbușindu-se în apropierea satului Kujenkino din regiunea Tver. Deși primele speculații plasau vina fie pe apărarea antiaeriană a capitalei („preocupată cu doborârea dronelor ucrainene”), fie pe ucraineni, apariția imaginilor video cu resturile aeronavei face cea mai plauzibilă ipoteza unei bombe plasate în compartimentul trenului de aterizare. Explozia acestui dispozitiv a rupt aripa avionului, care a lovit stabilizatorul și a dus la intrarea în vrie a aeronavei. În 30 de secunde, avionul, lipsit de aripă și stabilizator, a coborât în spirală, lovind solul.
Clădirea „Wagner” din Sankt Petersburg în noaptea de 23 august 2023 (sursa: Twitter)
Nu a fost ignorată nici posibilitatea unei false morți, în condițiile în care era cunoscut obiceiul lui Prigojin de a se trece pe o listă de pasageri și a schimba avionul în ultimul moment. În plus, liderul „Wagner” mai fusese o dată declarat decedat într-un accident de avion, în 13 octombrie 2019, în Republica Congo… reapărând după 3 zile. Ceea ce a clarificat decesul a fost discursul președintelui Putin din seara zilei de 24 august 2023. Declarația liderului rus, dată suspect de repede, înainte ca ancheta să identifice victimele, a inclus condoleanțe pentru familiile celor decedați și precizarea că „îl cunoșteam pe Prigojin de mult timp, de la începutul anilor 1990. A avut un parcurs dificil și a făcut greșeli grave de-a lungul vieții sale. Dar a obținut rezultate – pentru el însuși, dar și atunci când i le-am cerut„. În noapte anterioară, clădirea „Wagner” din Sankt Petersburg își aprinsese luminile astfel încât să formeze o cruce albă.
Destinul lui Prigojin va rămâne legat de Războiul ruso-ucrainean, căci în cadrul acestui conflict, șeful din umbră – mereu bănuit, dar niciodată asumat – al grupării de mercenari, s-a transformat într-o figură publică extrem de populară și admirată în Rusia. Bătălia pentru Bahmut a fost triumful său nu doar asupra apărătorilor ucraineni, dar și asupra Ministerului Apărării rus și a armatei regulate – a căror incompetență Prigojin a ținut mereu să o sublinieze în vlogg-urile sale.
Conflictul cu Ministerul Apărării rus a debutat în ianuarie 2023, când presa a publicat că respectiva instituție acuzase în instanță firma de catering a lui Prigojin pentru furnizarea de alimente stricate… de peste 560 de ori în 2022! În data de 21 februarie 2023 a fost rândul lui Prigojin să acuze public Statul Major General (condus de generalul Valeri Gherasimov) și Ministerul Apărării (condus de generalul Serghei Șoigu) că nu doresc să ajute luptătorii săi cu muniții și transport aerian. Vor urma și alte declarații asemănătoare în care cei doi generali mai sus menționați erau acuzați că sabotează eforturile mercenarilor. După victoria de la Bahmut, în ciuda laudelor primite atât de la Putin, cât și de la Șoigu, Ministerul Apărării rus a demarat acțiunea de preluarea a tuturor mercenarilor, ordonându-le să semneze contrate cu instituția de stat până la data de 1 iulie.
Confruntat cu dizolvarea companiei sale, Prigojin „s-a răsculat” în noaptea de 23 iunie 2023. În jurul orei 21.00, a postat un videoclip în care susținea că armata rusă a ucis un număr mare dintre luptătorii săi în urma unui bombardament de artilerie și că trupele sale vor porni în „Marșul Dreptății” prin Rusia, pentru pedepsirea generalilor Șoigu și Gherasimov. La puțin timp după miezul nopții, un mandat de arestare a fost emis pe numele său de către autoritățile ruse. În dimineața zilei de 24 iunie locuitorii din Rostov (localitate pe Don unde se afla comandamentul Districtului Militar Sudic) s-au trezit sub ocupația mercenarilor „Wagner”. Într-un nou clip, Prigojin afirma: „E 7 30. Am preluat controlul asupra obiectivelor militare din Rostov, inclusiv a aeroportului”. Într-un alt clip, el făcea morală adjunctului șefului Marelui Stat Major (Vladimir Alekseev) și adjunctului Ministrului Apărării (Yunus-bek Iekurov), deveniți prizonierii săi. La scurt timp, într-o declarație televizată, președintele Putin a cerut oprirea imediată a înaintării, calificând marșul o „trădare din interior”. De-alungul zilei, mai multe figuri militare importante, printre care și generalul Surovikin – apropiat al grupării de mercenari – au făcut apel către Prigojin să oprească acțiunea.
În tot acest timp mercenarii înaintau pe 4 coloane, cu o viteză deosebită, de la Rostov către Moscova – coloana principală folosind autostrada M4. Aplicând tacticile dezvoltate în Siria -înaintare rapidă pe mai multe coloane și trasee, utilizând vehicule ușoare (inclusiv civile), dar protejate de sisteme antiaeriene mobile – wagneriții au reușit să depășească atât barajele forțelor de ordine, cât și alte obstacole improvizate pentru a le opri înaintarea. În dreptul localității Voronej elicopterele militare ruse au deschis focul asupra mercenarilor. Replicând, mercenarii au doborât 6 elicoptere și un avion de comandament Il-22M, ucigând 13 aviatori. În schimbul de focuri au fost distruse câteva vehicule aparținând mercenarilor și un mare depozit de combustibil pentru blindate aparținând armatei ruse.
Către seară, wagneriții fuseseră semnalați la Krasnoie (330 km sud de Moscova), iar forțele ruse stabiliseră o linie de apărare pe râul Oka – baricadând trecerile peste podurile rutiere și săpând șanțuri pe căile de acces.
În timp ce media internațională aștepta cu maxim interes asaltul către capitală dat de cei 4-5 000 de mercenari conduși de Utkin, către ora 20.30 a fost anunțat un acord de încetare a ostilităților, realizat prin medierea președintelui bielorus Lukașenko (Putin refuzând orice discuție personală cu Prigojin). Acordul prevedea întoarcerea mercenarilor în bazele lor, renunțarea la orice acuzații contra liderilor grupării și posibilitatea de a trece în siguranță în Belarus pentru Prigojin și oamenii săi care nu doresc să semneze contracte cu Ministerul Apărării. Prigojin a părăsit orașul Rostov ca un superstar, aclamat de localnici, iar în zilele următoare toate bunurile sale confiscate de autoritățile ruse în timpul rebeliunii i-au fost returnate.
Ultima apariție în social media a liderului „Wagner” (sursa: CNN)
În următoarele două luni, Prigojin a avut apariții publice sporadice. Deși exilat în Belarus, el a fost fotografiat la Petersburg la 5 zile după revoltă, unde a discutat cu Putin viitorul Companiei Militare Private. Pe 14 iulie a fost fotografiat în cort, în tabără mercenarilor din Belarus. Cinci zile mai târziu a fost publicat primul clip al grupării de după rebeliune, în care Prigojin și Utkin vorbeau luptătorilor despre noul lor rol: pregătirea armatei bieloruse și „călătoria în Africa”. În data de 27 iulie a fost fotografiat la Sankt Petersburg alături de lideri din Africa Centrală, la summitul Rusia-Africa. Ultimul său clip a apărut pe 21 august, dorindu-se o semnalare a prezenței sale în Africa: „Facem Rusia mare pe toate continentele și Africa mai liberă!”. Două zile mai târziu, Prigojin ieșea din scenă.
Reflectând la eliminarea sa – spectaculoasă și la o dată semnificativă (fix două luni de la „rebeliunea Grupului Wagner”) – este greu să nu faci legătura cu afirmațiile președintelui rus dintr-un interviu din 2018. Întrebat ce este imposibil de iertat în viziunea sa, Putin a răspuns rapid: „trădarea”.
Alexandru ȘTEFĂNESCU este doctor în istorie, Șef Serviciu Relații cu Publicul la Biblioteca Județeană „I.H.Rădulescu” – Dâmbovița și profesor la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”, din Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
