Ajunși la o vârstă, știm să distingem între a avea nevoie și a dori, trecerea timpului favorizând această achiziție înțeleaptă, astfel că putem – singuri – să ne precizăm nevoile și timpul în care ne-am dat seama de ele, nu totdeauna la momentul potrivit.
Trecem prin viață cu trupul și sufletul, împlinindu-ne nevoile ajutați de alții sau singuri. Nevoile primare sunt satisfăcute în măsură mai mare sau mai mică, astfel încât organismul supraviețuiește în parametri care pot atinge nivelul optim. O bună stare fizică o pot avea mulți oameni, dar nevoile lor superioare, cum ar fi cele de siguranță, înțelegere și acceptare, stimă de sine, cele cognitive și estetice nu sunt conștientizate de mulți.
Pentru satisfacerea unora dintre ele, aportul societății este important, instituțiile statului (școala, administrația) ar trebui să funcționeze bine și foarte bine pentru a asigura o dezvoltare coerentă, armonioasă a indivizilor și a comunității. Cred însă că este o înțelegere simplistă, utopică să vedem posibil acest lucru doar prin buna funcționare a unor instituții care ar modela indivizi și colectivități armonioase.
Mulți alți factori influențează decisiv devenirea umană. Modelul familial este important și cotidianul ne oferă multe exemple, din păcate impactul emoțional major și negativ ne pune în situația de a afla despre familii care asigură copiilor mai mult decât împlinirea unor nevoi fundamentale. Se oferă copiilor bunuri și stări care îi deformează ca oameni, le induc adoptarea unor valori individualiste ce ignoră sau chiar anulează drepturile și libertățile celorlalți.
Adesea, dorințele trec cu mult de satisfacerea nevoilor și devin proiecții egoiste ale unor personalități lipsite de empatie, modestie pentru care contează triumful asupra celorlalți prin a deține mai multe bunuri, a avea putere și a-i domina pe ceilalți, a-și folosi forța fizică pentru a-i umili și chiar anihila pe semenii lor.
Sunt însă și oameni care-și conștientizează timpuriu nevoile cognitive sau estetice proprii sau familii care creează un mediu favorabil împlinirii acestora pentru membrii ei, ca personalități în devenire. Deci, mai există speranță…
Gabriela CRISTACHE este absolventă a Facultății de Filosofie și a fost dascăl de „Carabella”…